Inspecția Judiciară vrea SECRETIZAREA dosarelor în cursul anchetei. Singurele informații care vor fi publice

Inspectorii propun „analizarea oportunității modificării Ghidului privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, respectiv a dispozițiilor art. 27, în sensul de a nu se mai permite eliberarea niciunui act din cursul urmăririi penale”. În acest caz ar urma publicul să fie informat de o anchetă printr-un comunicat de presă care să fie elaborat cu protejarea datelor cu caracter personal, indiferent de calitatea acestora, în care să fie descrisă pe scurt fapta și încadrarea juridică, următoarea informare urmând să fie făcută atunci când ancheta este soluționată.

Astfel, în intervalul 02 noiembrie-15 decembrie 2016 s-au făcut controale la unitățile de parchet, fiind vizată perioada 01 ianuarie 2015-semestrul I 2016.

În ceea ce privește Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție, inspectorii au constatat că de obicei s-a respectat ghidul de comunicare însă „au fost identificate și situații în care dispozițiile art. 25 alin. 3 din Ghid, referitoare la confirmarea existenței unei plângeri sau denunț nu au fost respectate, în sensul că a fost confirmată sau infirmată existența unei cauze privind o anumită persoană, deși nu rezultă existența situației de excepție menționată în aceleași dispoziții.”

De asemenea, „au fost identificate situații în care comunicarea extraselor de pe referatele cu propunere de arestare preventivă și de pe rechizitorii s-a făcut fără respectarea dispozițiilor art. 27 alin. 1 din Ghid, în sensul că nu au fost eliminate pasajele cu privire la probe sau la analiza acestora”, aceeași neregulă fiind depistată și la DIICOT.

Tot în 2016 au fost verificate și instanțele din România. Ca urmare a controlului, inspectorii propun „analizarea de către Serviciul legislație și documentare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a posibilității ștergerii informațiilor din bazele de date informatizate ale instanțelor și identificarea soluțiilor ce se pot dispune de către acestea în cazul cererilor privind înlăturarea din aceste evidențe și de pe portalul instanțelor a datelor de identificare formulate de părți, având în vedere cele două cereri înregistrate în cursul anului 2016 la Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Inspecția Judiciară a constatat că există „o practică diferită a instanțelor judecătorești în legătură cu verificarea existenței unui interes public în privința cererilor reprezentanților mass-media formulate în legătură cu dosarele civile, altele decât cele de contencios administrativ sau contravențional, în sensul că unele instanțe soluționează favorabil astfel de cereri care nu sunt motivate în niciun fel, în timp ce alte instanțe solicită justificarea unui interes public”.

„Tot în legătură cu consultarea judecătorului se reține că există dificultăți semnalate chiar de instanțe, în cazul în care purtătorul de cuvânt și judecătorul cauzei au păreri contrare: unele instanțe resping cererea pe motiv că nu există acordul judecătorului, iar altele au procedat la soluționarea favorabilă a cererilor chiar și în lipsa acordului judecătorului de caz. Apreciem că această situație ar trebui reglementată expres prin stabilirea condițiilor în care purtătorul de cuvânt poate furniza informațiile în lipsa acordului judecătorului cauzei. Un alt aspect relevant identificat în practica instanțelor este acela vizând caracterul pur formal al anonimizării înscrisurilor comunicate, întâlnit mai ales în materie civilă, întrucât maniera concretă în care se procedează (acoperirea înscrisului cu pix, cariocă etc.) permite în fapt citirea datelor respective”, se mai arată în raportul inspectorilor.

Verificările au fost făcute ca urmare a unei decizii a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, din 10 iunie 2015, cu ocazia analizei Notei Direcției legislație, documentare și contencios privind solicitarea Ministerului Afacerilor Externe – Direcția Agent Guvernamental referitoare la executarea hotărârii CEDO în cauza Cășuneanu împotriva României, de sesizare a Inspecției Judiciare pentru a include în tematica activităților de control problematica modului în care este respectat Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass media, precum și cu privire la necesitatea efectuării de verificări din oficiu ori de câte ori apar în mediul public probe sau aspecte referitoare la viața privată a persoanelor, din dosarele aflate pe rolul organelor judiciare.