Fost secretar de stat la Finanțe: Modificările la Codul Fiscal măresc deficitul și îi fac pe români să se împrumute la cămătari

„Din modificările la Codul Fiscal, care sunt insluse într-un draft care circulă în mediul politic, apare o problemă ce ține de stabilitatea bugetului și de costurile de administrare. Vor să elimine obligația angajatorului de a reține la sursă impozitul. Însă, la contribuții va fi în continuare obligația de reținere. Dacă ne uităm în Legea bugetului pe 2017 ai 24 de miliarde de lei la buget din impozitul pe salariu care este reținut de angajator din 29 de miliarde de lei venituri totale din impozitul pe venit și cel pe dividende și cel din activități independente etc. Iar, în 2018 se renunță complet la acest lucru. Pentru că dacă angajatorul nu mai reține și persoana depune declarația în 2019 este un decalaj de un an de zile. Cum este finanțat acest decalaj și cu ce costuri? Ce facem îmbogățim băncile sau creditorii externi?”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Gabriel Biriș.

Acesta arată că, în momentul de față avem circa 300.000 de firme care au angajați și care plătesc cele 24 de miliarde de lei. „În momentul în care administrezi 300.000 de firme ANAF are niște costuri. În momentul în care vom avea șapte milioane de gospodări care vor plăti impozitul, costurile vor crește proporțional. Pe de altă parte apare și o problemă socială. Din păcate foarte mulți români trăiesc la limita subzistenței nu vor pune bani deoparte și vor cheltui toți banii care le intră în buzunar. Anul viitor o să vină impozitul pe 12 luni. De unde vor plăti? Se duc la cămătari?”, spune Biriș.

Consultantul fiscal este de părere că se crează niște vulnerabilități într-un moment periculos pentru România și avertizează asupra situației din Turcia, Ucraina și din Orientul Mijlociu: „Bugetul nu poate fi ținut cu atâtea tăieri de taxe și creșteri salariale. Zece miliarde în plus la salarii, opt miliarde în plus la pensii și minus zece miliarde la impozitul pe venit. Peste cele 24 care lipsesc de la buget astăzi. Iar deficitul nu este făcut pentru investiții în România. Din păcate azi mâncăm banii copiilor noștri. Deficitul este făcut din pensii și din costul excesiv al administrării”.

Acesta susține că unele prevederi conduc la creșterea bazei de impozitare și la apariția unei duble taxări: „O altă chestiune care este șocantă pentru PFA, pentru venituri din activități independente, dar și pentru casele de avocatură, de exemplu, este că venitul impozabil nu se mai calculează pe baza actelor din contabilitate. Că ai o deducere de 40% și pe restul de 60% plătești impozit, așa cum este la chirii. Dar, pentru casele de avocatură, 60% din costuri sunt salariile personalului, chiriile etc. Deci noi nu avem marjă de 60%, ci de 10-15%. Crește uriaș baza de impozitare. Te scoate din business fiindcă nu ai de unde să plătești. Unde mai pui că ai și o dublă taxare. Onorariile colegilor colaboratori pentru noi sunt costuri. Pentru ei sunt venituri impozabile. Apare o dublă impozitare pe aceleași venituri dacă nu mai poți deduce cheltuiala cu salariile și plățile către colaboratori”, explică Gabriel Biriș.

Acesta reamintește problema numărului foarte mic al consultanților fiscali de care este nevoie pentru introducerea impozitului pe gospodărie: „Camera Consultanților are circa 2000 de membri activi. S-a estimat că, pentru introducerea impozitului pe gospodărie, este nevoie de aproximativ 35.000 de consultanți. Iar, în România nu există nici o facultate de fiscalitate, ci se fac doar niște mastere. Iar cei care fac astfel de mastere nu se vor duce niciodată să depună declarații pentru tanti Aglaia. Ca să nu mai vorbim că la șapte milioane de declarații să nu apară greșeli. În momentul în care în legea evaziunii nu există un prag de materialitate, adică faci evaziune și cu un leu, în momentul în care din definiția infracțiunii a fost scos pericolul social, vor zăngăni cătușele pe ulițele satelor”.

Un draft al unui proiect de modificare a Codului Fiscal, care circulă în mediul politic, prevede printre altele, ca angajatorii să nu mai rețină din salariul angajaților, în fiecare lună, decât contribuțiile sociale, nu și impozitul pe venit. Contribuabilii vor fi obligați să și-l plătească singuri în cursul anului următor, când vor depune declarații de venit global pe gospodărie. Acealași lucru se va întâmpla și cu impozitul pe veniturile din dobânzi și câștigurile la jocurile de noroc.