Judecătorii Curții Supreme vor să fie EXCEPTAȚI de la evaluarea profesională și de integritate. Proiectul trimis Ministerului Justiției

Magistrații consideră că „prin accederea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, aceștia oferă cele mai clare garanții privitoare la deținerea unui înalt grad de profesionalism și a unei ținute morale ireproșabile – aspect față de care o astfel de procedură devine lipsită de utilitate”, se precizează în documentul citat.

Magistrații ÎCCJ mai propun ca președinții de secții ai Curții Supreme să fie numiți la propunerea președintelui ÎCCJ de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), „dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani, nu au fost sancționați disciplinar și nu au avut abateri de la codul deontologic”. CSM propune ca președinții de secții ai ÎCCJ să fie numiți de către Consiliu, fără a fi menționată implicarea președintelui instanței supreme.

În ceea ce privește pensionarea magistraților, reprezentanții ÎCCJ își exprimă dezacordul „atât cu privire la propunerea CSM de eliminare a magistraților-asistenți și a personalului de specialitate juridică asimilat magistraților de la beneficiul dreptului de a obține pensia de serviciu după îndeplinirea condiției unei vechimi minime de 25 de ani în magistratură, independent de îndeplinirea sau nu a condiției privind vârsta standard de pensionare (stabilită în cazul magistraților la 60 de ani), cât și în ceea ce privește schimbarea algoritmului de calcul al pensiei de serviciu a magistraților”, susținând că altgoritmul propus de CSM poate duce la „diminuarea drepturilor de asigurări sociale cuvenite magistraților”, potrivit documentului citat.

ÎCCJ mai apreciază ca fiind discriminatorie propunerea CSM care prevede că „pot fi reîncadrați în funcție (…) foștii judecători, procurori sau magistrați-asistenți care au fost eliberați din funcție prin pensionare potrivit prezentei legi și cu privire la care nu s-a stabilit sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură (…)” și că, „pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei se reduce cu 85%”. Reprezentanții ÎCCJ arată, astfel, că „pentru toate celelalte categorii profesionale, sistemul public recunoaște posibilitatea neîngrădită a cumulării pensiei cu salariul”, se arată în documentul citat.

De asemenea, ÎCCJ nu susține propunerea CSM care prevede că, în materie penală, „pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel, completul de judecată este format din doi judecători”, arătând că, astfel, se poate „perturba organizarea în condiții optime a activității jurisdicționale a instanței supreme, în primul rând prin problemele pe care le-ar genera în ceea ce privește respectarea reglementărilor procedurale în materia incompatibilităților”.

În prezent, legea prevede că „pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format dintr-un judecător”.

Magistrații ÎCCJ propun, de asemenea, ca avizul colegiului de conducere pentru componența secțiilor și completelor specializate să aibă caracter consultativ, se precizează în documentul citat.

Tudorel Toader, ministrul Justiției, a declarat, marți, că a primit de la Înalta Curte de Casație și Justiție un alt set de propuneri privind modificările aduse legilor justiției, diferite de cele ale Consiliului Superior al Magistraturii.

„Am crezut că propunerile CSM sunt și propunerile magistraților ÎCCJ. Vineri am primit de ÎCCJ un alt set de propuneri”, a declarat ministrul Justiției.