SRI, MAI și Ministerul Finanțelor, părți responsabile în dosarul torționarilor lui Gheorghe Ursu

Miercuri, la Curtea de Apel București a început procesul toriționarilor disidentului Gheorghe Ursu, cei judecați în cauză solicitând introducerea în dosar, ca părți responsabile civilmente, a Serviciului Român de Informații (SRI), a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și a Ministerului Finanțelor Publice. Judecătorii au admis cererea, urmând ca la pronunțarea pe fond să decidă dacă instituțiile respective răspund sau nu în solidar cu inculpații.

Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, s-a opus introducerii celor trei instituții în dosar, precizând că nu dorește despăgubiri de la stat ci de la cei judecați în dosar. „Nu ne interesează nicio sumă de bani de la statul român, ci doar acești inculpați, pe care actualul stat român i-a adus după 30 de ani la judecată”, a declarat acesta.

Solicitarea de introducere a instituțiilor în cauză a fost făcută de Vasile Hodiș, motivând că SRI este succesorul în drepturi și obligații al Securității, iar Ministerul Finanțelor este reprezentant al statului român. În ceea ce privește Ministerul Afacerilor Interne, inculpatul a explicat că înainte de 1989 avea în subordine și penitenciarele, Gheorghe Ursu decedând într-un spital penitenciar. Solicitarea a fost susținută și de Marin Pârvulescu.

Andrei Ursu a cerut instanței luarea unor măsuri asigurătorii, însă judecătorii au dispus efectuarea unor verificări referitoare la bunuri și veniturile inculpaților, după obținerea acestor date urmând a se lua o decizie.

Următorul termen a fost stabilit pentru 7 iunie.

În martie, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au hotărât ca dosarul torționarilor disidentului Gheorghe Ursu să fie trimis Curții de Apel București pentru soluționare, ca urmare a decesului fostului ministru de Interne George Homoșteanu, pentru acesta încetând procesul penal.

Procurorii militari din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i-au trimis în judecată, la 1 august 2016, pe Marin Pârvulescu (maior în rezervă) și pe Vasile Hodiș (colonel în rezervă), foști ofițeri în cadrul Direcției a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securității Statului, ambii fiind acuzați de infracțiuni contra umanității. În aceeași cauză e judecat și Postelnicu Tudor, fost șef al Departamentului Securității Statului, fiind acuzat de complicitate la infracțiuni contra umanității.

„În perioada ianuarie – noiembrie 1985, inginerul disident Ursu Gheorghe Emil a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la data de 21 septembrie 1985 și decedând la data de 17 noiembrie 1985 în Spitalul Penitenciar Jilava. Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil și pentru a putea face „dovada” că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au „inventat” infracțiunea de deținere și operațiuni interzise cu mijloace de plată străine. În realitate, așa cum reiese din materialul probator administrat în cauză, reprezentanții Departamentului Securității Statului erau interesați de aspecte precum: legăturile disidentului cu postul de radio „Europa Liberă”, relațiile și discuțiile cu lumea literară și artistică din țară și din diaspora, impresiile consemnate în jurnalul personal despre politica statului și despre conducătorii partidului și statului comunist”, a declarat procurorul militar Marian Lazăr.

Potrivit procurorilor militari, Marian Pârvulescu și Vasile Hodiș, în calitate de ofițeri în cadrul Direcției a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securității Statului, „au exercitat acțiuni represive și sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziții, audieri sistematice, acte de violență fizică și psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acțiuni care au avut ca urmare producerea de suferințe fizice sau psihice grave și au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor și libertăților fundamentale, în principal a dreptului la viață”.

În ceea ce îi privește pe George Homoștean și Postelnicu Tudor, „în cursul lunilor octombrie și noiembrie 1985, au transmis către Ambasadele României de la Paris și Washington documente oficiale prin care au disimulat caracterul represiv și politic al acțiunilor întreprinse de inculpații maior (rez.) Pârvulescu Marin și col. (rez.) Hodiș Vasile împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative și judiciare pentru opinii considerate ostile regimului comunist”, a mai spus Marian Lazăr.

Anchetatorii spun că la solicitarea comunității internaționale și a unor oameni politici din SUA de a primi informații referitoare la situația disidentului român, cei doi demnitari „au ascuns caracterul represiv al acțiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil. (…) Totodată, în exercitarea abuzivă a funcțiilor deținute, cei doi foști demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil și, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia”.