Rezoluție UDMR: Nu dorim să ne impună Bucureștiul standarde

Potrivit documentului strategic adoptat, sâmbătă, de Congresul UDMR de la Zalău, maghiarii doresc responsabilități mai mari și puteri decizionale sporite la nivelul autorităților locale, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Dezvoltarea, progresul Transilvaniei garantează siguranța viitorului nostru. Dorim să trăim decent, pe meleagurile natale și să clădim un viitor sigur urmașilor noștri. Acesta înseamnă locuri de muncă bine plătite, sistem educațional maghiar competitiv, dezvoltare sustenabilă, păstrarea valorilor comunității noastre. În caz contrar, copiii noștri vor emigra, iar fără ei nu avem un viitor în Transilvania. Dorim să avem putere de decizie în toate problemele care ne privesc, să nu ne impună autoritățile de la București anumite standarde. Dorim responsabilități mai mari și puteri decizionale sporite la nivelul autorităților locale. Dorim să construim comunități locale bine pregătite și puternice, care să poată exploata posibilitățile de dezvoltare”, se arată în documentul citat.

În documentul strategic se menționează că UDMR este singura forță politică care consideră că dezvoltarea Transilvaniei este o prioritate și care militează pentru descentralizare amplă și autonomie regională.

De asemenea, UDMR cere recunoașterea în Constituție a comunității maghiare ca element constitutiv al statului, susținând necesitatea unui contract social cu majoritatea românescă având la bază Rezoluția de la Alba Iulia din 1918.

Potrivit documentului strategic, centenarul Marii Uniri pentru maghiari trebuie să însemne o serie de noi posibilități și nu pericole.

„Dialogul și acordurile politice sunt necesare, dar câteodată insuficiente: trebuie trebuie să încheiem un contract social cu majoritatea românească. Bazele acestui contract se regăsesc în Rezoluția de la Alba Iulia din 1918. Centenarul pentru noi trebuie să însemne o serie de noi posibilități și nu pericole. (…) Acest nou contract social poate fi garantat prin trei cadre legislative: O nouă Constituție, Constituția modernă a României de astăzi să recunoască comunitatea maghiară ca element constitutiv al statului și să situeze pe primul loc cetățeanul, nu statul. Legea-cadru a minorităților, vom readuce în fața Parlamentului proiectul de lege a autonomiei culturale. Doar adoptarea acestui act normativ va garanta viitorul sistemului educațional în limba maghiară, viitorul culturii maghiare și al traiului decent. Descentralizare amplă și autonomie regională, descentralizarea totală creează posibilități pentru comunitățile minoritare de a-și extinde drepturile lingvistice cu drepturi economice și de autoguvernare locală”, se arată în documentul citat.

Reprezentanții UDMR au susținut că maghiarii trebuie să se pregătească pentru aniversarea unui secol de la Marea Unire, „nu precum oaspeții supărați și neinvitați”, ci să spună cu voce clară că nu doresc altceva în plus față de respectarea sută la sută a promisiunilor din 1918.

„Vrem să fim cetățeni cu drepturi egale ai acestei țări, să avem posibilitatea folosirii fără restricții a limbii noastre materne și a simbolurilor noastre naționale, ne dorim ca tradițiile noastre să fie respectate, să decidem singuri în problemele care ne privesc, deoarece în ultimii o sută de ani am fost o comunitate generatoare de valori a acestei țări”, se mai arată în documentul strategic.