Bomba cu ceas din statisticile oficiale ale României. Anul în care am putea ajunge țara fără copii

Bineînțeles că acest lucru nu se va întâmpla, însă este cert că populația înregistrează o tendință de scădere constantă. România se află pe locul al treilea între statele membre UE în care populația vârstnică, de 80 de ani sau mai mult, este în continuă creștere, înregistrând un plus de 2% doar în ultimul deceniu. Tendința este una generală la nivel european, singurul stat în care nu au fost raportate niveluri mai ridicate ale cetățenilor 80+ în ultimii zece ani fiind Suedia. Specialiștii avertizează că populația României, la nivel general, va continua să scadă, astfel că se așteaptă ca până în 2060 numărul de locuitori din țara noastră să ajungă la 14,3 milioane, cu 5,6 milioane locuitori mai puțin față de anul 2015. Ar fi cea mai drastică scădere într-un interval de o sută de ani, având în vedere că la recensământul din 1948, primul recensământ care a acoperit actualul teritoriu al României, populația stabilă a fost de 15,8 milioane locuitori. 

„O populație de 14 milioane în anul 2060 poate fi luată în considerare dacă fertilitatea feminină rămâne la nivelul din ultimii ani – 1,3 copii la o femeie – și fără a lua în considerare migrația externă, care nu se poate prevedea”, declara pentru gândul profesor emerit doctor Vasile Ghețău, profesor la Facultatea de Sociologie de la Universitatea București și directorul Centrului de Cercetări Demografice din cadrul Academiei Române.

SURSE PSD-PNL-UDMR, discuții avansate privind formarea noului Guvern/ PSD ar putea da premierul/ Candidat comun la prezidențiale

10:04

ANALIZĂ Ce impact au avut rachetele ATACMS și Storm Shadow, la o lună după ce Kievul a primit undă verde pentru a lovi ȚINTE în interiorul Rusiei

10:00

Mai mult,  femeile din România au ajuns să dea naștere copiilor la vârste mai înaintate decât o făceau în urmă cu 10 au 20 de ani. Potrivit datelor INS, în 2015, vârsta medie la care româncele au dat naștere primului copil este de 26,8 ani. Prin comparație, în 2000, acest indice atingea doar 23,7 ani. Diferența de 3 ani, într-un timp relativ scurt se traduce și printr-o scădere a fertilității.  

O dată cu evoluția și schimbarea țării, devine din ce în ce mai clară conturarea caracterelor și personalităților individuale în rândul oamenilor, astfel că aceștia preferă să se axeze pe carieră, dezvoltare individuală și dorința de a crește copii într-un cadru călduros, lipsit de grijile financiare, chiar dacă asta înseamnă amânarea cât mai mult cu putință a nașterii acestora. 

Sărăcia este un alt factor care determină scăderea nașterilor. România ocupă un loc fruntaș în Uniunea Europeană în ceea ce priveșe rata sărăciei relative.  Din păcate, există un număr important de familii care nu pot să le asigure un trai decent copiilor, fapt care generează o serie de lucruri negative precum: rată de absenteism școlar mare, consum de droguri, excluziune socială, sentiment de inferioritate, săvârșirea de acte ilicite. 

Dincolo de aceste aspecte, România se confruntă și cu o altă problemă majoră. România continuă să fie țara europeană cu cea mai mare rată a mortalității infantile, respectiv de nouă decese la fiecare o mie de născuți vii.

De asemenea, numărul deceselor copiilor de sub un an este mare. Potrivit ultimelor date statistice ale INS, în primele trei luni ale lui 2017, media persoanelor cu vârstă sub un an care au decedat este mai mare decât media anului precedent, respectiv 124 față de 115.