SUA și China bat palma pe sancționarea Coreei de Nord, dar Trump avertizează: „Nu vom accepta asta”

Consiliul de Securitate al ONU a extins vineri sancțiunile asupra Coreei de Nord, în urma unei înțelegeri între SUA și China, acesta fiind prima astfel de măsură luată sub administrația Trump, care face presiuni pe China pentru a o determina să intervină pe lângă regimul de la Pyongyang, în ce privește programul nord-coreean de rachete balistice, cu potențial nuclear.

„SUA vor continua să caute o rezolvare pașnică, diplomatică pentru această situație. Dincolo de consecințele diplomatice și financiare, SUA rămâne însă pregătită să contracareze agresiune Coreei de Nord prin orice mijloace, dacă este necesar. Consiliul de Securitate transmite un mesaj clar către Coreea de Nord – opriți lansarea de rachete balistice sau suportați consecințele”, a fost mesajul cu dublu înțeles lansat la ONU de ambasadoarea americană Nikki Haley.

Măsurile luate includ adăugarea pe lista neagră a ONU, de interdicții de călătorie și de „înghețare” a bunurilor aflate în afara Coreei de Nord, pentru un număr de oficiali nord-coreeni. Aceasta este una dintre cele mai lejere sancțiuni pe care Consiliul de Securitate al ONU le poate da, însă vine după cinci săptămâni de negociere între Washington și Beijing, conform Reuters.

Rezoluția ONU a fost luată cu unanimitate de voturi din parte celor 15 membri ai Consiliului, aceasta sancționând 4 instituții nord-coreene, printre care Banca Koryo și Forța de Rachete Strategice a Armatei din Coreea de Nord, precum și 14 oficiali, printre care și șeful spionajului nord-coreean. Banca Koryo este o bancă internațională care se ocupă de tranzacțiile Biroului 38, o entitate care gestionează banii conducerii de la Pyongyang, conform Reuters.

Votul de vineri nu a fost unul secret, cum putea fi, SUA convingând China să își asumea această poziție printr-un vot public. Chinezii arată astfel că sunt dispuși să colaboreze cu SUA pe acest subiect, în ciuda disensiunii provocate de faptul că americanii au trimis în Coreea de Sud un sistem anti-rachetă THAAD, pe care Beijingul l-a calificat drept o amenințare la adresa sa.

De asemenea, Rusia a susținut sancțiunile, în ciuda faptului că SUA a lansat noi sancțiuni împotriva Moscovei, tocmai pentru faptul că susține programul de rachete al Coreei de Nord. „Această măsură este de neînțeles și profund dezamăgitoare. În loc să lucrăm prin canalul bilateral, Washington face exact opusul și recurge la măsuri neprietenoase, ceea ce face și mai dificilă normalizarea dialogului nostru și colaborarea pe afaceri internaționale”, a explicat ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Vladimir Safronkov.

Mesajul lui Mattis, cu dublu tăiș: Nu acceptăm militarizarea insulelor din Marea Chinei de Sud

Tot vineri, în Singapore, Secretarul Apărării James Mattis a lansat un mesaj fără echivoc la adresa Chinei, din partea administrației Trump. El a arătat că SUA apreciază eforturile Beijingului de a ajuta la problema nord-coreeană, dar că nu acceptă militarizarea insulelor din Marea Chinei de Sud.

Mattis a arătat că amenințarea Coreei de Nord este „clară și prezentă” și că regimul de la Pyongyang și-a intensificat ritmul de a obține arme nucleare.

„Administrația Trump este încurajată de angajamentul reînnoit al Chinei pentru a lucra cu comunitatea internațională în vederea denuclearizării. Credem că China va ajunge să privească Coreea de Nord ca pe o vulnerabilitate strategică, nu ca pe un avantaj”, a spus Mattis.

Cu toate acestea, Mattis a arătat că în ciuda cooperării cu China pe problema Coreei de Nord, Washingtonul nu va rămâne indiferent la activitățile chineze în Marea Chinei de Sud și nu va accepta ca Beijingul să amplaseze armament sau orice altă capabilitate militară pe insulele artificiale, create de oameni, din Marea Chinei de Sud.

„Ne opunem ca țările să militarizeze insule artificiale și să impună revendicări maritime excesive. Nu putem și nu vom accepta schimbări unilaterale, coercitive ale status quo-ului”, a mai spus generalul Mattis.

De altfel, Japonia și SUA au început joi exerciții militare comune în Marea Japoniei, la care participă și două portavioane americane. Pentagonul a anunțat de asemenea că susține propunerea senatorului republican John McCain de a mări bugetul militar pentru regiunea Asia-Pacific cu 7,5 miliarde de dolari, conform The Guardian.

China revendică o porțiune din Marea Chinei de Sud pe unde trece o rută majoră navală de comerț, în valoare de 5 trilioane de dolari pe an, însă zona este revendicată și de alte națiuni asiatice, precum Brunei, Malaysia, Filipine, Taiwan sau Vietnam. Conflictul durează de sute de ani, iar China a început să construiască insule artificiale în regiunea maritimă contestată, pentru a avea astfel un pretext de a muta acolo mijloace militare.