Prima pagină » Știri externe » Partidul lui Macron, victorie istorică la parlamentarele din Franța. Rezultate finale

Partidul lui Macron, victorie istorică la parlamentarele din Franța. Rezultate finale

Publicat: 12/06/2017, 08:48

Actualizat: 02/10/2018, 04:36

„En Marche!”, formațiunea președintelui francez Emmanuel Macron a obținut, potrivit primelor rezultatefinale, 32,32% din sufragii, fiind astfel favorit pentru ca, după turul al doilea, să formeze majoritatea parlamentară. Acesta a fost urmat deRepublicani/ Uniunea Democraților și Independenților, partidul extremist Frontul Național situându-se pe poziția a treia.

Procentul obținut de En Marche! se traduce, potrivit sistemului electoral francez, în adjudecarea a două treimi din cele 577 de mandate la finalul celui de-al doilea scrutin, adică o majoritate clară pe care mulți analiști o considerau imposibilă acum câteva luni.

Cu toate că partidul Frontul Național a înregistrat la prezidențiale o performanță istorică, datorită lui Marine Le Pen care a reușit să ajungă în confruntarea finală alături de Macron, rezultatele arată că partidul de extremă dreaptă nu va continua serie victoriilor și la alegerile parlamentare, mai ales că în ultimele săptămâni formațiunea a fost în centrul atenției publicului din cauza conflictelor interne.

Rezultatele au demonstrat că Frontul Național, care și-a adjudecat 34% din sufragii la alegerile prezindențiale, se va situa de această dată la un procent de 13,2%, adică între 2 și 5 mandate în Parlamentul francez, o evoluție față de cele două pe care le deține astăzi partidul extremist, dar modestă, dacă ar fi să ne raportăm la sutele pe care sperau liderii să le obțină acum ceva timp. Dacă aceste estimări se vor adeveri, acestea nu vor face decât să subestimeze impactul afirmațiilor lui Le Pen care susține că, de fapt, Frontul Național este partidul oficial de opoziție în Franța.

Astfel, aceste alegeri legislative vor fi, probabil, încă un indicator al declinului partidelor tradiționale de dreapta și de stânga din Hexagon, în condițiile în care oricum niciunul dintre ele nu a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale. Partidul Republican al fostului premier FranÃ§ois Fillon, care încă se reface după eșecul de la prezidențiale, este estimat că își va asigura în final 115 mandate, în scădere de la cele 199 pe care le deține acum.

Cât despre Partidul Socialist al fostului liderFranÃ§ois Hollande, acesta va obține probabil, între 22 și 32 de scaune în Parlament, din cele 384 pe care le are în prezent. Aceste rezultate vor atrage, bineînțeles, și consecințe financiare, pentru că numărul de mandate din Parlament permite unui partid să acceseze, proporțional, finanțare din partea statului.

Emmanuel Macron a promis, în campania electorală, reînnoirea clasei politice, drept dovadă stând și faptul că jumătate dintre candidații partidului său nu au mai deținut până acum funcții politice. În fapt, ascensiunea mișcării lui Macron, „En Marche!” este una fără precedent pe scena politică din Franța, întrucât partidul a reușit să dea candidatul câștigător la prezidențiale, iar acum este pe cale să obțină și majoritate parlamentară, permițându-i astfel lui Macron să-și pună în practică mult mai simplu promisiunile electorale, cu atât mai mult cu cât se estimează că, dacă va reuși să obțină cele mai multe mandate în Legislativ va căuta să intre într-o coaliție cu unul dintre celelalte două formațiuni clasate pe pozițiile secundare.

Parlamentul francez este bicameral, fiind format din Adunarea Națională (camera inferioară), cu 577 de membri, și Senat (camera superioară), cu 348 membri. Mandatul deputaților are o durată de cinci ani, iar cel al senatorilor de șase ani. Senatul reprezintă colectivitățile teritoriale ale Republicii, precum și cetățenii francezi rezidenți în alte țări.

Deputații din Adunarea Națională sunt aleși prin sistem electoral majoritar uninominal în două tururi de scrutin, alegerile desfășurându-se în cele 577 de circumscripții electorale din Franța. 539 de circumscripții se află în Franța metropolitană, 27 sunt în departamente și teritoriile de peste mări și 11 sunt pentru cetățenii francezi care trăiesc în străinătate.

Senatorii sunt aleși de către un colegiu electoral format din peste 145.000 de persoane: deputați, consilieri regionali sau generali, delegațiile consiliilor locale, membri ai Consiliului Superior al francezilor din străinătate.

Pentru alegerile legislative din Franța, partidele sunt obligate să prezinte liste în care femeile reprezintă 50% din numărul total de candidați. Vârsta medie a unui candidatului este de 48,5 ani.

Electoratul francez este format din toți cetățenii cu vârsta de peste 18 ani, înregistrați la secțiile de votare. Înregistrarea nu este obligatorie, dar lipsa acesteia duce la imposibilitatea de a vota. În prezent, toți tinerii ce ajung la vârsta de 18 ani sunt înregistrați în mod automat. Cetățenii francezi se pot înscrie fie în locul lor de reședință, fie într-un loc în care apar pe lista contribuabililor pentru impozitele locale pentru o perioadă de cel puțin 5 ani. Cei care trăiesc în străinătate se pot înregistra la consulatul responsabil pentru regiunea în care trăiesc.

În data de 11 iunie 2017, aproximativ 47 milioane de cetățeni francezi vor putea să voteze în primul tur al alegerilor legislative. Potrivit ultimei estimări a guvernului Franței, populația era de 66.991.000 de locuitori în 2016.

Candidații trebuie să câștige o majoritate în primul tur (și sprijinul a 25% dintre alegătorii înregistrați) sau o pluralitate în turul al doilea. Spre deosebire de alegerile prezidențiale, când doar primii doi candidați ajung în al doilea tur de scrutin, în alegerile legislative toți candidații care sunt votați de peste 12,5% dintre alegătorii înregistrați ajung în turul secund. Turul al doilea al alegerilor parlamentare este programat pentru duminică, 18 iunie.

Tags: alegeri asteptare cetateni franta parlament urne

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase