Grindeanu sau Dragnea. Revoluție sau lovitură de stat

De la câștigarea ultimelor alegeri parlamentare am suprapus simbolic și faustic Piața Victoriei #Rezist cu Piața Universității din 1990, acestea fiind cele două momente arc în timp ale celei mai mari antipaptii politice din istoria post decembristă a politicii românești. De la devastarea universităților bucureștene de către minerii chemați de fondatorul FSN, Ion Iliescu, din iunie 1990, până la „noaptea ca hoții” a OUG 13, PSD a devenit, pentru partea provestică a României, partidul „păcatului originar al democrației”.

Când cei mai instruiți membri formali ai societății civile, intelectualii, au devenit treptat și organic cei mai mari dușmani din ultimii 25 de ani ai acestui partid, atunci partidul are o problemă mai mare decât toate problemele sale intestine, care cel mai probabil se va deconta în următoarele alegeri, așa cum invazia traumatizantă a Pieței Universității, soldată cu șapte morți și câteva sute de răniți, s-a decontat în votul negativ al alegerilor din 1996.

Deranjul fără precedent din istoria PSD este nu numai un neinspirat „manajement” al partidului, dar și un „pattern” în ceea ce cred că este adevăratul război civil al României: Partid versus Securitate.

Dragnea mărturisea la cald, zilele trecute, că Grupul de la Cluj, cel mai apropiat grup de partid de mediul „intelligence”, i-ar spus că, dacă ar fi consultat mai profund membrii acestui grup, atunci ar fi putut afla că Sorin Grindeanu nu este unul dintre cei despre care poți spune că au numai partidul in cuget și-n simțiri. Și tot Dragnea spunea cu entuziasm de stat și de partid la instalarea guvernului său(28 decembrie 2016):

„Am găsit o soluție cu Sorin Grindeanu, un coleg loial programului de guvernare și partidului, care nu merge la Palatul Victoria să-și creeze un pol de putere”.

La instalarea celui mai anonim guvern din toate cele cronologic existente, cineva din mediul de informații mi-a spus: „nu prinde un an și jumătate acest guvern”. Deunăzi, fostul meu coleg de birou de investigații de la Cațavencu, excepționalul ziarist de investigații, Cornel Ivanciuc, spunea despre fostul membru al comisiei parlamentare de control al SRI și fost ministru al Comunicațiilor(fief tradițional al miniștrilor cu școala siguranței naționale), Sorin Grindeanu: „În urmă cu două săptămâni mi s-a confirmat de la Timișoara, dintr-un mediu foarte solid și informat, că Sorin Grindeanu este ofițer acoperit”.

Personal, nu cred că Dragnea nu bănuia de dubla comandă a lui Grindeanu sau a altor membri ai partidului său, dar șprițurile dIn buncăre cu serviciile l-au convins demult în „ințelepciunea sa” din spatele ușilor inchise, să cedeze o halcă de putere și sistemului de forță sub acoperire pentru a satisface împăciuitor setea antropică de control a serviciilor.

Acum, „pe corectelea”, dar și pe tărâmul oricărei democrații parlamentare europene, un guvern care nu mai are sprijin politic trebuie să plece.

Moralmente, la mai toți intelectualii și opozanții politici orbiți de ura contra partidului care i-a umilit ireversibil în ultimii 25 de ani există două „curente de gândire”: 1. Votul pentru căderea oricărui guvern PSD este un act patriotic și 2. Rezistența lui Grindeanu și căderea moțiunii este un obstacol împotriva penalului Dragnea și trebuie cultivat pentru ca PSD-ul să se autodistrugă și pentru ca poziția lui Dragnea să se șubrezească.

O a treia poziție, cea a neutralității de tip „nu e al meu, nu mă bag”, așa cum o clamează și justifică PMP-ul celui care a dat semnalul de luptă prin orice fel de mijloace legale sau ilegale împotriva PSD-ului, este abstinența la votul moțiunii, pe motiv că este o răfuială între găștile PSD, în care partidul nu are motive să se bage.

O a patra opinie despre căderea guvernului subversiv „care a ocupat Palatul Victoria” este că nu poți încuraja amestecul neconstituțional al serviciilor secrete în actul politic de guvernare și parlamentar și că eșecul acestei mini lovituri de stat este eșecul poliției politice. Aparent toți au dreptate.

Dar intrebarea rămâne:

Votul împotriva guvernului Grindeanu nu este oare un vot conform unei reguli de bază a democrației și împotriva unui tip de încercare ilegitimă de a guverna fără sprijin politic sau este un vot moral și revoluționar împotriva celui mai detestat lider al partidului de guvernământ de la Adrian Năstae încoace!?