UDMR nu va vota moțiunea împotriva lui Grindeanu. Kelemen: Nu ne-am certat, nu ne-am tras de păr, de sacouri

UDMR nu va vota moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu, a anunțat, marți, senatorul Tanczos Barna, care a precizat că atâta timp cât toate negocierile au picat cu PSD, UDMR nu are de ce să intre în „cearta internă” a social democraților.

PSD și UDMR nu au căzut la un acord cu privire la proiectul privind scăderea pragului de reprezentare a minorităților pentru folosirea limbii materne în administrație, iar comisiile de marți au fost anulate, au declarat surse politice pentru Mediafax. UDMR a anunțat că va reevalua protocolul de colaborare cu social democrații, după ce inițiativele Uniunii au fost retrase de pe ordinea de zi pe care fuseseră introduse ieri, ca urmare a negocierilor politice cu PSD și ALDE.

„Ședința celor trei comisii programată pentru astăzi nu va mai avea loc. Președintele Comisiei Juridice, Eugen Nicolicea”, a fost mesajul transmis marți dimineața.

Este vorba despre ședințele Comisiilor Juridică, al Drepturilor Omului și de Administrație.

Un alt proiect de lege aparținând UDMR a fost retras marți de pe ordinea de zi a plenului Senatului, actul normativ urmând să reglementeze finanțarea din fonduri publice a învățământului superior confesional particular.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România se reunește la ora 12.30 în ședință pentru reevaluarea protocolului cu PSD, după ce mai multe proiecte ce vizau comunitatea maghiară au fost retrase de pe ordinea de zi, iar comisiile de la Camera Deputaților au fost anulate.

„S-a făcut o propunere de către grupul PSD. Grupul UDMR a fost, evident, împotrivă, pentru că termenele procedurale la mai multe proiecte legislative sunt expirate, adică noi trebuia să dezbatem în plenul Senatului câteva proiecte legislative care au termen de depunere a proiectului exprirat de o lună, o lună și jumătate. Ele au fost solicitate la retragere, iar în ceea ce privește legea privind 15 martie, care are raport depus de către Comisia de raportare și unde nu a fost un vot împotrivă în Comisii, și la acest proiect s-a solicitat retragerea de pe ordinea de zi. Evident că noi am fost împotriva acestui demers”, a declarat senatorul UDMR, Cseke Attila.

Senatorul UDMR a fost întrebat de ce au intervenit schimbări de pe o zi pe alta, acesta replicând că un răspuns în acest sens ar trebui să vină din partea PSD.

„Nu știu ce s-a întâmplat, întrebați-i pe colegi. Eu pot să vă spun legat de 15 martie. (…) Este o lege aproape identică, numai data și câteva noțiuni sunt diferite față de alte două legi care sunt în vigoare de mai mulți ani în România și care consacră ca și zi de sărbătoare ziua comunității tătare și ziua comunității rrome”, a mai spussenatorul UDMR.

Trei legi inițiate de UDMR intraseră de urgență în dezbatere în Parlament, în urma negocierilor dintre liderii Uniunii și cei ai PSD, dinaintea moțiunii de cenzură.

Două dintre ele au trecut de Comisia parlamentară de administrație din Senat. În primul rând, este vorba de proiectul care prevede consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România. A doua inițiativă care a primit undă verde de la comisie e cea care prevede mărirea cotei repartizate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat fiecărei unități administrativ-teritoriale. În fine, un al treilea proiect, și cel mai important pentru UDMR, este cel de modificare a legii administrației, în sensul scăderii de la 20% la 10% a pragului de folosire a limbii materne în instituții publice. Acest proiect urmează să intre în dezbaterea comisiilor juridică, administrație și pentru drepturile omului din Camera Deputaților, marți, PSD dorind ca pragul să fie de 15%, variantă cu care Uniunea ar fi de acord.

Toate cele trei inițiative sunt acoperite deprotocolul de colaborare parlamentară pe care PSD, ALDE și UDMR l-au semnatîn decembrie 2016, însă adoptarea lor a fost grăbită de moțiunea de cenzură prin care Dragnea vrea să-l dea afară din Guvern pe Grindeanu, rămas la Palatul Victoria după retragerea sprijinului politic.

15 martie, ziua comunității maghiare

Senatorii din Comisia de administrație au dat raport favorabil proiectului de lege privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România, care prevede și că angajatorii pot acorda zi liberă la cerere pentru persoanele care aparțin comunității maghiare. Proiectul nu se afla pe ordinea de zi. Senatul este prima cameră sesizată, Camera Deputaților fiind for decizional în acest caz.

CITEȘTE AICI INTEGRAL PROIECTUL DE LEGE

Bani mai mulți din cota repartizate din impozitul pe venit

Totodată, un proiect inițiat de parlamentarii UDMR care presupune mărirea cotei repartizate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat fiecărei unități administrativ-teritoriale a fost votat favorabil, luni, de senatorii din Comisia de administrație, legea urmând să intre în plen.

UDMR motivează inițiativa legislativă argumentând că astfel se oferă un grad mai mare de autonomie locală și este sprijinită buna funcționare a comunităților locale. Scopul legii este mărirea cotei repartizate din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale la bugetele locale, de la 71,5 la 80 la sută.

Proiectul de lege semnat de parlamentarii UDMR prevede ca „din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei instituții administrativ-teritoriale în luna anterioară, cu excepția impozitelor din venituri din pensii, se alocă lunar, până cel târziu la data de 8 a lunii în curs, o cotă de 45% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor pe al căror teritoriu își desfășoară activitatea plătitorii de impozit pe venit; 12% la bugetul local al județului; 23% într-un cont distinct, deschis pe seama direcției generale a finanțelor publice județene la trezoreria municipiului reședință de județ, pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor, precum și a bugetului local al județului”.

CITEȘTE AICI INTEGRAL PROIECTUL DE LEGE

„Pentru a fi în măsură să oferim un grad sporit de autonomie locală și să sprijinim buna funcționare a comunităților locale, iar autoritățile locale să poată oferi servicii de calitate, este esențial ca acestea să dispună de resurse financiare adecvate. Impozitul pe venit este una dintre cele mai importante surse de venituri locale, cu toate acestea, doar o parte din sumele centralizate vor fi returnate de la București la bugetul administrației publice locale. În campania electorală am promis că vom susține în Parlament ca resursele locale să rămână în cât mai mare parte în administrarea comunităților locale, iar astfel, primăriile să beneficieze de un grad sporit de autonomie financiară”, a declarat Cseke Attila, liderul grupului UDMR din Senat, la momentul depunerii proiectului de lege.

Pe lângă aceste două proiecte legislative, cei de la UDMR vor să obțină undă verde, tot în procedură de urgență, și pentru un proiect de lege prin care minoritățile ar urma să primească drepturi sporite. Astfel că, nu mai puțin de trei comisii, respectiv Comisia juridică, Comisia de administrație și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților au fost convocate, marți, în ședință, de la ora 10:00 pentru a dezbate proiectul și a da un raport.

Liberalii au contestat, luni seară, demersul, acuzând PSD că încearcă să facă un troc cu UDMR. În acest sens, deputatul PNL, Cătălin Predoiu, a criticat negocierile purtate de PSD-ALDE și UDMR privind scăderea pragului de reprezentare a minorităților pentru folosirea limbii materne, afirmând că nu se urmărește ridicarea standardelor privind protecția minorităților, ci că este vorba despre „un troc” politic.

„Este incalificabil ceea ce ni se propune prin acest proiect de lege pe care l-am văzut și care este în continuare subiect al acestui troc, prin care principii fundamentale ale dreputurilor omnului, standarde privind protecția minorităților sunt călcate în picioare (…) Dragnea nu îl mai are adversar pe Grindeanu – Ponta, ci are drept adversar chiar poporul român. E o rușine. Ceea ce am văzut astăzi încalcă Constituția”, a spus deputatul PNL.

Gândula scris despre acest proiect la momentul depunerii sale, pe 23 mai. Este vorba de o serie de modificări ale legii administrației publice locale, care prevăd scăderea de la 20% la 10% a pragului de folosire a limbii materne în instituții publice, precum și instituirea unui prag alternativ, precum și inscripționarea în limba cetățenilor minorităților a denumirii localităților, străzilor și spațiilor publice.

De asemenea, actul normativ interzice orice modificare a limitelor teritoriale a comunelor, orașelor sau județelor, care are ca scop schimbarea ponderii cetățenilor minorităților naționale din unitatea admninistrativ-teritorială în cauză.

CITEȘTE AICI INTEGRAL PROIECTUL DE LEGE

Totodată, ține de decizia exclusivă a autorităților publice locale pot adopta și folosi alte insemne și simboluri reprezentative pentru minoritate, alături de însemnele oficiale ale României și ale unității administrative teritoriale. Această ultimă prevedere ar putea rezolva problema steagurilor secuiești, asupra cărora UDMR și PSD s-a înțeles și în trecut, în timpul Guvernării Ponta, dar care nu a fost rezolvată din punct de vedere legislativ nici acum.

Potrivit unor surse din Uniune, proiectul legislativ, semnat de 30 de senatori și deputați UDMR, a fost transmis la începutul lunii mai liderilor PSD și ALDE, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, iar o susținere a acestora ar echivala cu decizia intrării maghiarilor lui Kelemen Hunor la guvernare.