Epopeea de vară a fraudării alegerilor prezidențiale din 2009. Ce au aflat până acum „anchetatorii” Parlamentului: de la lustra lui Oprea, la șprițul lui Iordănescu

11 mai. Este data la care PSD a consemnat oficial decizia de a-și face miniparchet în Parlament ca să ancheteze noaptea alegerilor din 2009, când Geoană a pierdut la mustață în fața lui Băsescu din cauza voturilor din diaspora, în paralel cu dosarul deschis, în același caz, de Parchetul General. 241 de parlamentari au votat în favoarea Proiectului de Hotărâre privind înființarea comisiei de anchetă, iar 86 „împotrivă”.

„Să nu ajungeți la concluzia că Mircea Geoană e președinte. L-ați pune într-o situație stânjenitoare pe domnul Iohannis care ar trebui să plece a Sibiu până își face (n.r – Geoană) mandatul. Aș vrea să vă atenționez că, dacă în urma acestui raport, iese Mircea Geoană președinte, am dreptul să mai candidez o dată”, declara, la acel moment, fostul șef de stat, Traian Băsescu, de la tribuna plenului reunit al Parlamentului, în timpul dezbaterilor generale purtate pe marginea Proiectului de Hotărâre pentru constituirea comisiei de anchetă privind organizarea alegerilor prezidențiale din 2009.

Decizia de înființare a comisiei de anchetă a venit ca urmare a dezvăluirilor consultantului politic Dan Andronic, patronul Evenimentul Zilei, potrivit cărora, în seara celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, din 2009, acesta ar fi mers la locuința lui Gabriel Oprea, în calitate de consultant politic, unde s-ar fi aflat, printre alții, George Maior, șef al SRI la momentul respectiv, generalul Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI, și Laura Codruța Kovesi, la momentul acela procuror general al României.

Așa cum arată proiectul de hotărâre pentru înființarea comisiei de anchetă, adoptat atunci de plenul reunit, parlamentarii și-au arogat o serie de competențe pentru a lămuri o serie de aspecte care țin de alte instituții: să verifice legalitatea unor reglementări privind organizarea alegerilor, să determine implicarea unor instituții și persoane în procesul electoral, să verifice legalitatea atribuirii contractului pentru softul pentru alegeri și chiar să facă o expertiză în cazul secțiilor de votare din străinătate. Mai mult, ei au hotărât să oblige fiecare persoană citată să se prezinte la comisie, în caz contrar existând riscul de a se alege cu dosar penal.

Liberalii au criticat, la acel moment, demersul, acuzând PSD că „și-a făcut o procuratură paralelă în Parlament” și că obiectivele comisiei de anchetă exced atribuțiilor Parlamentului.

„Se confundă instituții juridice, ramuri ale dreptului, atribuții ale unor instituții din sfere separate de putere”, declara, la acel moment, pentru Gândul, fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, completat de deputatul PNL, Gabriel Andronache, care la rândul său afirma că „întreaga operațiune juridică a PSD-ului excede regulamentelor care sunt în vigoare astăzi” în contextul în care „toate modificările pe care le-au adus sau pe care vor să le aducă încă nu sunt publicate în Monitorul Oficial”.

Iohannis: „Parlamentarii găsesc tot felul de temeiuri pentru a se face interesanți”

Prima etichetă a venit din partea șefului statului, Klaus Iohannis, care a afirmat ironic că „parlamentarii găsesc tot felul de temeiuri pentru a se face interesanți”, sugerând că nu s-ar prezenta la o audiere în Parlament, în calitatea sa de premier propus la acea vreme, în condițiile în care acum este „președinte al României”.

„Nu aș avea niciun lucru interesant să le spun. Atunci am participat la campanie, nu am fost ceea ce se numește un „insider”, dar la niciun moment nu mi s-a părut că s-ar fi întâmplat lucruri care nu sunt în regulă”, spunea Iohannis.

Geoană: „A existat un plan de a crea un adevărat ‘cal troian'”

23 mai. De la Mircea Geoană, al doilea audiat, parlamentarii au aflat că fostul lider PSD încă mai are, la mai bine de opt ani de la alegerile din 2009, „suspiciuni rezonabile” că influențarea alegerilor din 2009 a fost „coordonată de la cel mai înalt nivel al statului”. Geoană a catalogat mandatul prezidențial 2009-2014 drept unul „imoral, antidemocratic și antinațional”, opinând că „a existat un plan de a crea un adevărat cal troian”, în condițiile în care ar fi existat un dialog permanent între lideri politici, inclusiv din PSD, și „cei din zona de forță a statului roman”.

La întrebările insistente ale comisiei, dar și ulterior ale jurnaliștilor despre ce persoane ar fi vorba, Geoană a evitat să dea un răspuns concret, replicând de fiecare dacă că numele lor sunt „de notorietate”. În schimb, întrebat de ce nu a făcut el însuși publice informațiile, Geoană a răspuns că demersul de contestare la CCR era lucrul firesc pe care trebuia să îl facă și că ceea ce s-a întâmplat nu a constituit o miză pentru el.

„Am respectat jocul nedemocratic, chiar dacă cred că a fost un joc strâmb și decizia de a-l respecta, știind că a fost ceva nefiresc acolo, a fost un lucru pe care mi l-am asumat”, a mai spus Geoană, punctând faptul că „au fost și în PSD situații care nu ar fi trebuit să se întâmple”, dar că, în viziunea sa, „vina principală aparține celor care au condus România în acea perioadă”.

Blaga: „Votul din Diaspora a fost hotărâtor, la fel ca și în 2014”

30 mai. Următoarea „noutate” pe care parlamentarii din comisia de anchetă au obținut-o a venit din partea lui Vasile Blaga, fost ministru de Interne, suspendat din funcție la momentul alegerilor prezidențiale din 2009, potrivit căreia „votul din Diaspora a fost hotărâtor, la fel ca și în 2014” pentru Traian Băsescu. Blaga a ținut să precizeze că Băsescu nu ar fi putut să câștige cel de-al doilea mandat la Cotroceni dacă nu ar fi fost „cele cinci milioane și ceva de voturi din țară”. În același timp, Blaga a precizat că niciodată nu a crezut că instituții precum SRI, SIE sau STS pot influența „în vreun fel alegerile” și că nu avea cunoștință „despre altfel de întâlniri” ca cea desfășurată acasă la Gabriel Oprea, din seara celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2009, potrivit dezvăluirilor lui Dan Andronic.

Lămuriți cu aceste chestiuni, cei din comisia de anchetă au insistat să afle rolul pe care acesta l-a avut în campania din 2009.

„Acela de a mobiliza organizațiile să lupte pentru ca să câștigăm alegerile (…) Dar nu îmi trebuia nicio funcție ca să fiu ascultat de șefii de organizație să se mobilizeze”, le-a clarificat Blaga curiozitatea.

31 mai. Adevăratul set de întrebări-răspunsuri, îmbrăcat într-o piesă de teatru absurd, avea să vină nouă zile mai târziu, când au fost audiați Teodor Baconschi, ambasadorul României la Paris la momentul alegerilor din 2009, Anghel Iordănescu, senator UNPR la acea vreme, și Neculai Onțanu, fost primar al sectorului 2. Ce au aflat în urma audierii parlamentarii din comisia de anchetă? Nici mai mult, nici mai puțin decâ faptul că patru genarali s-au aflat în seara celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, din 2009, în același loc. Anghel Iordănescu, Florian Coldea, Neculai Onțanu și Gabriel Oprea, toți acasă la cel din urmă. Ce au discutat? Până acum, poate doar procurorii au aflat la audierile din dosarul deschis după dezvăluirile lui Dan Andronic și închis rapid pentru că faptele reclamate nu există.

Prin urmare, comisia parlamentară s-a ales doar cu informația că Gabriel Oprea are o lustră în sufrageria pomenită de nu mai puțin de 15 ori în timpul audierilor. Și această „informație” a fost smulsă cu greu de la Neculai Onțanu. Anghel Iordănescu n-a spus mai nimic, în timp ce fostul ambasador la Paris, Teodor Baconschi, l-a confuzat total pe șeful comisiei SRI, Adrian Țuțuianu care nu prea a înțeles cum pot fi „apatrizi” în Dâmbovița. Ba chiar întrebat de Baconschi în ce calitate a fost chemat la audieri, Țuțuianu a răspuns, din a doua, sincer: „Nu știu”.

Una peste alta, printre întrebările la care membrii comisiei parlamentare au dorit să primească răspunsuri, în demersul lor de a ancheta modul în care s-au desfășurat alegerile prezidențiale în 2009, s-a aflat și următoarea: în cadrul celebrei întâlniri, desfășurată acasă la Gabriel Oprea, s-a discutat despre fotbal? Cel care avea să le elucideze enigma – un om cu „expertiză în domeniu”, după cum s-a autocaracaterizat, Anghel Iordănescu, unul dintre generalii care i-au trecut pragul lui Oprea în seara celui de-al doilea tur de scrutin prezidențial.

Dorința membrilor comisiei de a afla dacă printre generalii, prezenți acasă la Oprea, se aflau și microbiști, a pornit în urma refuzului lui Anghel Iordănescu de a răspunde la întrebările primite din partea comisiei, motivând că Parchetul General desfășoară o anchetă în paralel și că îi este „foarte greu” să dea „declarații mai multe sau mai ample” decât cele pe care le-a dat în spațiul public imediat după ieșirea de la Parchetul General. De un lucru, însă, a putut să îi asigure Iordănescu pe parlamentari: „în acea seară, nu a fost nimic ilegal”, doar au mâncat și au băut un „șpriț”.

În timp ce „ancheta” din comisie era în plină desfășurare, deputatul PMP Robert Turcescu a cedat, anunțând că nu mai participă la ședință pentru că ancheta parlamentară se suprapune cu cea a procurorilor, motivând că asistă la o „mascaradă”.

„Mascaradă” ar putea fi catalogat și ceea ce a urmat sau, cel puțin, o punere în scenă tragicomică, având în centru tot un general, respectiv pe fostul primar al Sectorului 2, Neculai Onțanu. Tonul a fost dat de declarația lui Onțanu potrivit căreia, în acea seară, văzuse acasă la Oprea doar un general, pe lângă cel sus-menționat, în speță pe Anghel Iordănescu. Afirmația care i-a bulversat pe parlamentari a fost urmată de imposibilitatea generalului audiat de a descrie casa lui Gabriel Oprea, unde ar fi fost și el, conform dezvăluirilor apărute în presă, în seara celui de-al doilea tur de scrutin prezidențial din 2009.

„Nu cunosc”/”Nu îmi amintesc” au fost răspunsurile care i-au pus în dificultate pe parlamentari, enervați că nu reușeau să afle dacă locuința lui Oprea avea un nivel sau două și câte văzuse fostul primar al Sectorului 2 din ea.

Când au crezut, însă, că scoseseră asul din mânecă, Onțanu le-a arătat din nou că s-au înșelat. Din dorința de a afla în ce încăpere a intrat prima dată Onțanu, pentru a li se confirma dacă era vorba de sufragerie (n.r – una dintre cele două camere unde s-ar fi reunit invitații lui Oprea) și să demonstreze, astfel, că Onțanu nu s-ar fi întâlnit doar cu Iordănescu, aceștia au primit următoarea „dezvăluire” din partea fostului primar al Sectorului 2: acesta intrase „chiar pe ușa clădirii, pe ușa de la intrarea clădirii”.

Prin urmare, membrii comisiei de anchetă au apelat la singura variantă rămasă neexplorată la maximum: „sufrageria”, pe care au menționat-o de cel puțin 15 ori în decurs de aproximativ o oră, în întrebările adresate lui Onțanu. Era o sufragerie încăperea în care Onțanu intrase? Era mobilată? Ce tip de mobilier avea? În ciuda tuturor acestor întrebări cu care parlamentarii au insistat, în demersul de a afla adevărul despre casa lui Oprea, au fost nevoiți să se mulțumească cu un singur răspuns: încăperea avea „o lustră”.

6 iunie. După fotbal, sufragerii, lustre, uși și mobilă, au urmat și întrebările despre mâncare. De această dată, nefiind vizată casa lui Gabriel Oprea.

„În ciorba de la popotă a presărat leuștean și „Vulpea” – domnul Virgil Ardelean?” (fostul șef al serviciului secret al MAI „Doi și-un sfert” -n.r.) . Așa a sunat prima întrebare din partea comisiei de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009 pentru fostul lider al PDL, Radu Berceanu, ministru al Transporturilor la momentul scrutinului.

Răspunsul lui Berceanu a venit prompt, acesta declarând că exact asta a și făcut, a doua zi după alegerile prezidențiale, a mâncat „o ciorbă”, la sediul MAI, și că „la întâlnirea respectivă nu a participat nimeni din staff-ul” Ministerului de Interne.

„Pe domnul Ardelean cred că îl știu așa… dar nu am vorbit niciodată cu el pe niciun subiect și, cu atât mai puțin atunci”, a mai spus Berceanu.

Ironiile și divagațiile de la subiectul principal au caracterizat și această audiere, parlamentarii fiind interesați cu cine mâncase ciorbă Radu Berceanu la MAI, ce jurnaliști se mai aflau la sediul PDL, în seara celui de-al doilea tur de scrutin, care era mimica liderilor PDL și cât de afectați erau pe măsură ce vedeau exit poll-urile.

„La noi, la sediu, la ora la care am ajuns seara, erau mulți jurnaliști și mulți dintre ai noștri. De exemplu, sus, la etajul 1, la o fereastră plângea Voinescu, care nu știu dacă era jurnalist (…) Plângea despre cariera lui, ce o să fie cu cariera lui. Mai erau și alții care erau foarte mohorâți pentru că lucrurile erau la limită și se părea că merg înspre ‘Mihaela, dragostea mea’, țup țup. Am văzut cu toții la televizor. Cel care era mai vesel puțin, dar care ne spunea ‘stați așa puțin, să vedem exact’ era Videanu, care a pus la punct sistemul de numărare a voturilor și care spunea ‘stați să vedem că urmează să mai vină rezultate'”, le-a mărturisit Berceanu celor din comisia de anchetă.

Comisia nu s-a mulțumit să afle care era starea de spirit a celor din PDL, dorind să afle și „cine erau cei care arătau mai puțin afectați”, Berceanu menționându-l din nou pe Adriean Videanu. Senatorul USR, Mihai Goțiu, a insistat, întrebându-l pe Berceanu „pe lângă domnul Videanu, cine arăta mai puțin afectat”. În ciuda intervenției senatorului PSD, Mihai Fifor, care i-a sugerat lui Goțiu să se oprească, Berceanu a răspuns că „pe unii îi marchează mai puțin lucrurilea astea”.

„Ce tarife percep consultanții politici” a fost altă curiozitate parlamentarilor din comisia de anchetă privind alegerile din 2009.

„Da, le cunosc, dar nu sunt obligat să le spun. Sunt bani grei care se cer și cred, în general, că sunt nejustificați pentru că eu, dintre cei pe care i-am mai văzut și cunoscut, nu știu ce sfaturi electorale dau ei, dar, din punctul meu de vedere, habar nu au”, le-a răspuns Berceanu.

Concluzia audierii, dată de deputatul ALDE, Steluța Cătăniciu, a fost că Radu Berceanu a fost „ca un vin spumant”.

Nu la fel de „spumanți” au fost Ana Maria Pătru, fosta șefă a AEP, Gabriel Oprea, fost ministru de Interne, Florian Coldea, fostul prim-adjunct al SRI și șefa DNA Laura Codruța Kovesi, procuror general la data alegerilor din 2009 – marii absenți care și-au justificat refuzul de a se prezenta la audierile comisiei prin scrisori.

De altfel, Kovesi a refuzat de două ori să se prezinte la ședințele comisiei pentru a fi audiată. Pe 8 iunie, Kovesi a respins prima invitație la Comisia de anchetă a alegerilor din 2009, precizând că procurorii nu pot fi citați și obligați să se prezinte în calitatea de martori în fața comisiilor parlamentare, însă parlamentarii au revenit cu o nouă solicitare. Kovesi a respins din nou invitația, motivând că nu are cunoștințe despre aspecte care să servească la aflarea adevărului, raportat la obiectul de activitate al Comisiei.

Situația s-ar putea schimba și asta după ce Curtea Constituțională a decis că și șefii Parchetelor, instanțelor sau ai altor instituții care nu se află în subordinea parlamentului sunt obligați să se prezinte la audierile comisiilor de anchetă parlamentară „în considerarea principiului colaborării loiale între instituțiile/ autoritățile statului”.

Judecătorii nu o menționează explicit pe șefa DNA, în enumerarea cu „titlu exemplificativ” pe care o fac, lăsând însă să se înțeleagă că aceasta va fi obligată să se prezinte în fața comisiei, în condițiile în care, în decizie, se precizează că este vorba de „ persoane care reprezintă, în virtutea funcției lor de conducere autorități/ instituții ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituțiile/ autoritățile statului au obligația să ia parte la lucrările comisiei”.

În paralel, Parchetul General a anunțat că dosarul privind alegerile prezidențiale din anul 2009 a fost închis, motivând că „nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea că s-ar fi încercat acte/acțiuni” penale.

„Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus clasarea cauzei menționate anterior, întrucât – din coroborarea probelor administrate – s-a stabilit că nu s-a decelat niciun element/indiciu de natură să conducă la presupunerea rezonabilă că s-ar fi încercat/inițiat de către persoanele nominalizate, acte/acțiuni ce ar intersecta sfera ilicitului penal, respectiv ce ar contura textul incriminator al infracțiunii de abuz în serviciu și al infracțiunii de falsificarea documentelor și evidențelor electorale”, a transmis Parchetul General.

Băsescu: „Comisia de anchetă să verifice și alegerea lui Cuza ca domn”

Chiar și așa, parlamentarii insistă cu aflarea „adevărului”, motiv pentru care, săptămâna trecută, au votat modificarea Hotărârii privind constituirea Comisiei de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009 pentru ca membrii care lipsesc de la ședințe să poată fi înlocuiți, iar termenul de depunere a raportului să fie prelungit cu 60 de zile, PNL și PMP opunându-se. Prin urmare, ședințele comisiei vor putea fi convocate și pe perioada vacanței parlamentare, între 1 iulie și 1 septembrie, potrivit Mediafax.

„Având în vedere că Parchetul General a constatat legalitatea acestor alegeri, va propun ca în proiectul de hotărâre să adăugăm trei puncte pentru a da sens existenței acestei comisii: să anchetăm corectitudinea alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Române, în 1859, a doua este să anchetăm corectitudinea alegerilor prezidențiale din 2009, în diaspora și ca această comisie să își asume și anchetarea corectitudinii alegerii de către președintele Iohannis a domnului Mihai Tudose ca prim-ministru desemnat, având în vedere că nu corespunde portretului robot făcut de Iohannis. Am înțeles că domnul Tudose a plagiat”, a declarat președintele PMP, Traian Băsescu, ironic de la tribuna plenului.