Procurorii Adrian Țîrlea și Doru Gabi Văcaru solicită revenirea la Parchetul Capitalei, respectiv la Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu. Solicitările lor vor fi luate în discuție la ședința Secției pentru procurori de astăzi, când va fi dezbătută și solicitarea făcută de șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, de revocare din funcție a magistraților Mihaela Iorga și Doru Țuluș, ca urmare a unor neînțelegeri referitoare la dosarul deschis ca urmare a apariției în spațiul public a unei înregistrări dintr-o ședință a CSM. Cei doi magistrați, alături de un alt procuror, Nicolae Marin, pentru care nu s-a cerut revocarea, au sesizat CSM, susținând că Laura Codruța Kovesi face presiuni și se implică în anchetă.
Săptămâna trecută, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a admis cererile de încetare a activității, respectiv transfer de la DNA la alte parchete/instituții pentru Alina Ștefănescu, Alina Irina Avram și Claudiu Dumitrescu. Alina Ștefănescu ceruse încetarea activității la Direcția Națională Anticorupție, urmând să revină la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, Alina Irina Avram solicitase continuarea activității la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu sau revenirea la Parchetul de pe lângă Tribunalul București (PTB), iar Claudiu Dumitrescu detașarea la Departamentul de Luptă Antifraudă.
Totodată, solicitările de transfer înaintate de Eugen Anton, Mădălina Scarlat și Ioan-Paul Chiș au fost respinse, întrucât, spre deosebire de ceilalți trei, nu au cerut revenirea la parchetele de la care au fost transferați, ci și detașarea la alte unități. Aceștia pot reveni cu noi solicitări.
La jumătatea lunii iunie, au fost difuzate mai multe înregistrări audio în care ar fi apărut Laura Codruța Kovesi în timp ce le-ar fi cerut procurorilor să lucreze, dând însă directive și către persone cu funcții, prin exprimări precum : „Știți ce-mi doresc: să ‘decapați’ instituțional în dosarul ăla cu casele și să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea” , „Dar altceva mă îngrijorează, că la ăștia cu dosarele vechi, fiecare știți ce aveți. Mă îngrijorează de ce nu-i înhățăm!”. În replică, DNA susține că înregistrările în care ar apărea Kovesi nu sunt autentice și „conțin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere”.
DNA a anunțat că a fost deschis dosar penal pentru folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. Sesizarea a fost făcută pe motiv că ședințele cu procurorii din secții nu sunt publice.
Procurorii Doru Țuluș, Mihaela Iorga Moraru și Marin Nicolae le-au trimis un memoriu judecătorilor CSM prin care arată că testarea poligraf a unui magistrat poate deschide calea către vulnerabilizarea procurorilor după ce s-a solicitat acest lucru în dosarul privind înregistrările.
„Având în vedere calitatea de garant al independenței și imparțialității magistraților pe care o reprezintă Consiliul Superior al Magistraturii, ne adresăm dumneavoastră într-un demers legitim de apărare a statutului magistratului întrucât testarea poligraf a unui magistrat poate deveni o practică de natură a aduce grave prejudicii independenței magistratului, fie el procuror sau judecător. Atragem atenția asupra faptului că odată cu acest precedent se va deschide calea spre vulnerabilizarea magistraților”, se arată în memoriul trimis de cei trei procurori către judecătorii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Procurorii spun că practic în orice situație în care o persoană de rea-credință face un denunț la adresa unui magistrat, acesta ar putea fi testat poligraf, iar refuzul de a se supune acestei testări ar putea fi considerat ca o recunoaștere a vinovăției sau ca o dovadă indirectă de vinovăție.
„Ceea ce astăzi pare un demers a trei procurori, odată creat acest precedent, se poate transforma mâine într-o practică generală. Ne punem întrebarea legitimă care va fi motivarea obiectivă a respingerii cererii de administrare a probei constând în testarea poligraf a magistratului formulată de orice denunțător de bună sau de rea credință. Simplul refuz al magistratului de a-și proba nevinovăția va fi de natură să îi afecteze onoarea și probitatea profesională prin instituirea unei prezumții de vinovăție”, se mai arată în memoriu.
Cei trei mai transmit că au făcut toate demersurile legale pentru a sesiza pericolul real pe care îl reprezintă o astfel de practică în ceea ce privește independența și imparțialitatea magistratului.
Procurorii mai acuză că nu există nicio garanție ca în viitor un alt procuror sau un alt judecător nu va fi testat poligraf pentru o faptă imaginară.
„Nu există nicio garanție că, în această modalitate, demnitatea magistratului va fi lezată ori de câte ori cineva va fi supărat, va dori să îl discrediteze sau să îl îndepărteze dintr-o anumită funcție. Un judecător independent și imparțial are nevoie de un procuror independent și imparțial pentru a putea asigura calitatea actului de justiție, iar situația de față impune intervenția Consiliului Superior al Magistraturii”, potrivit sursei citate.
Memoriul este semnat de către procurorii Doru Țuluș, Mihaela Iorga Moraru și Marin Nicolae.
La rândul lor, judecătorii CSM au trimis memoriul către Inspecția Judiciară, instituția fiind competentă să se pronunțe, au declarat reprezentanții Consiliului pentru MEDIAFAX.