Dragnea versus Dragnea. Șapte momente esențiale în care liderul PSD s-a contrazis singur

25 octombrie 2016. Taxele. „Noi n-am spus și nu vom spune că introducem vreo taxă nouă, pentru că n-am introdus niciodată nicio taxă nouă. N-a fost momentul astăzi: în zilele următoare o să prezentăm toate aceste 102 taxe, de când și cine le-a inventat. Se va vedea foarte clar, este pur și simplu o statistică. PSD a redus mereu taxele”, declara, la acel moment, în plenul Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.

Discursul său prin care asigura atât în campania electorală pentru alegerile parlamentare, cât și ulterior de fiecare dată când jurnaliștii îl întrebau despre acest subiect, că PSD nu va introduce nicio taxă nouă, avea să se schimbe la nouă luni distanță, odată cu învestirea unui nou Guvern PSD-ALDE care a venit, la pachet, cu modificări substanțiale la nivelul programului de guvernare și, implicit, cu taxe noi. Este vorba despre impozitul pe cifra de afaceri și introducerea taxei de solidaritate.

La scurt timp după ce acestea au fost puternic criticate, în spațiul public, de principalii actori din domeniu, Dragnea a revenit asupra deciziei, spunând că măsurile economice din programul de guvernare al Cabinetului Tudose, respectiv impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate, nu vor fi aplicate dacă, în urma analizelor și simulărilor, se va vedea că fac rău economiei.

„Nu înseamnă că cele două-trei posibile măsuri nu pot fi discutate. Dar nu va fi nicio măsură aplicată abrupt decât după ce se vor face analize și simulări în detaliu. Dacă printr-o măsură care ar avea în vedere scoaterea la lumină a unor posibile transferuri de profit firmele care acționează corect ar fi afectate, acea măsură nu se va adopta (…) Și cu taxa de solidaritate va fi făcută o analiză, o simulare. Dacă efectul gândit pozitiv în urma aplicării acestei măsuri nu se justifică, nu va fi aplicată”, declara, săptămâna aceasta, Liviu Dragnea.

1 noiembrie 2016. UDMR. „Dar de ce să discutăm asta? Eu nu vreau să facem alianță cu UDMR-ul la guvernare. Punct! Eu cred și sper că românii vor acorda suficiente voturi PSD-ului și colegilor de la ALDE, în așa fel încât împreună să putem guverna în România așa cum își doresc românii, pentru o viață mai bună. Dacă nu vom avea aceste voturi, de ce să vorbim despre variante de prim-ministru? Dacă românii o să aibă mai multă încredere în niște cuvinte fără acoperire și niște oameni care au foarte slabă moralitate, arătând în ultimele zile lucrul ăsta, atunci asta e soarta. Nu am planul B, planul C, planul D, planul E”, declara, la acel moment, liderul PSD la Antena 3.

Și de această dată, vehemența cu care Dragnea enunța o decizie, în acest caz – necooptarea UDMR la guvernare – avea să se schimbe la doar opt luni distanță:

„UDMR a fost pentru oricine un partener de guvernare eficient și serios. Nu am avut o discuție aplicată despre o invitație efectivă de a intra în Guvern, dar nu exclud (această posibilitate, n.r.). Asta nu înseamnă că nu putem să avem o discuție în perioada următoare”, afirma Dragnea pe 9 iunie, cu mai puțin de două săptămâni înaintea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu.

13 decembrie 2016. Iar taxele.Deși în campania electorală pentru parlamentare promitea că scăderea TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe stâlp și a supraaccizei la carburant vor intra în vigoare la începutul anului, la nici o lună distanță, liderul PSD, Liviu Dragnea, îi solicita premierului Dacian Cioloș să amâne tăierea acestor taxe, prevăzute de la 1 ianuarie 2017.

„Ne-am auzit de ieri și am convenit ca astăzi să avem o discuție. Mi s-a părut o abordare responsabilă din partea premierului și am apreciat asta pentru că dincolo de supărarea legată de rezultatul alegerilor, s-a gândit ca România să nu intre într-un derapaj financiar anul viitor. Mi-a transmis câteva intenții de a adopta acte normtive care să proroge unele termene. (…) A rămas că se consultă cu cei din Ministerul de Finanțe și ne anunță. Am făcut câteva solicitări referitoare la prevederi care trebuiau să intre în vigoare de la 1 ianuarie”, declara, la acel moment, Dragnea.

28 decembrie 2016. Grindeanu.„Sorin Grindeanu nu merge la Guvern pentru o perioadă scurtă, ci pentru un mandat de patru ani. Dacă el va putea gestiona acest program complex bine și lucrurile merg bine, eu nu voi iniția vreo discuție pentru ca el să plece de acolo. Dacă la un moment dat se va simți nevoia de o forță proaspătă, atunci discutăm. Colegii au spus să meargă pe o perioadă determinată la Palatul Victoria, dar nu sunt de acord. Sper să aibă puterea și capacitatea să ducă la capăt acest program. Va avea sprijinul meu total”, declara Liviu Dragnea, în cadrul unei conferințe de presă la Parlament.

„Mandatul de patru ani” s-a restrâns la șase luni. Din prietenul cu care mergea la pescuit de știuci, Grindeanu a devenit, pentru Dragnea, un om „transformat total” și o „unealtă” mânată de forțe oculte, pe care PSD a decis, cu unanimitate de voturi, în ședința Comitetului Executiv Național, să o scoată din joc prin excluderea din partid și depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva propriului Guvern. Totul după ce Grindeanu refuzase să-și depună mandatul în urma retragerii sprijinului politic din partea coaliției de guvernare.

„Este un om la care eu am ținut foarte mult, pe care l-am ajutat. (…) Este clar că el nu mai e el. În opinia noastră, o spun cu regret și cu părere de rău. În opinia noastră, Sorin Grindeanu este o unealtă. A cui, e greu să ne dăm seama. Toți au spus că parcă avea în spate ceva care îl obliga să spună acele lucruri. E transformat total”, spunea Dragnea, pe 15 iunie, după ședința CExN al PSD, adăugând că nu înțelege ce resorturi i s-au activat premierului, în așa fel încât „nu mai e el”.

3 ianuarie 2017. Salariile parlamentarilor.„Eu o să susțin ca acea ordonanță să fie picată în Parlament. Mă afectează inclusiv pe mine. Eu acum ca președinte al Camerei Deputaților am un salariu… nici nu știu cât am, foarte mare, nu știu 100 și ceva de milioane de lei. Habar nu am! Nu este corect și asta nu este populism. Sunt oameni care au salarii foarte mici pentru care muncim să facem un sistem și să creăm creștere economică ca să aibă acces la venituri mai mari. Nu pot să fiu de acord ca un grup de oameni, 40-50 de oameni să avem aceste salarii mari și vom vedea ce vom face cu ei cum refacem legea. Eu vreau să picăm această OUG și în legea salarizării unitare pe care o vom face să fie cuprinse și aceste salarii. Le-am spus colegilor mei că vreau să pice acastă OUG și să revenim la salariile pe care le avem”, declara, la acel moment, Liviu Dragnea, despre OUG 14/2015 privind creșterea indemnizațiilor înalților demnitari.

Ce s-a întâmplat până la adoptarea Legii salarizării și promulgarea ei de către președintele Klaus Iohannis, care practic a abrogat prevederile din OUG 14/2015, asumată de premierul interimar, Gabriel Oprea, în ședința de Guvern din 8 iulie? Nimic. Mai exact, nu a ajuns să fie respinsă de Camera Deputaților, for decizional în acest caz, ci doar de Senat.

2 februarie 2017. Protestele anti-OUG 13. „Colegii sunt încărcați de mesajele pe care le primesc de la oamenii care ne susțin care simt și ei dorința la un moment dat să se exprime în stradă. Nu am de gând să dau posibilitatea colegilor noștri să organizeze vreun miting, nu am de gând să scoatem în stradă un milion de oameni, ar fi o luptă între români și eu așa ceva nu accept. Am cerut să declanșeze de mâine o strângere de semnături în speranța că violențele de azi-noapte nu o să mai fie văzute în zilele următoare”, declara Liviu Dragnea, în cadrul unei conferințe de presă la Parlament, după ședința CExN al PSD, în contextul în care Guvernul adoptase OUG 13 de modificare a Codurilor penale și un proiect de lege privind grațierea, transmis Parlamentului, care a dus la proteste masive de stradă.

Nu a fost singura declarație de acest fel. Însă, deși în repetate rânduri afirmase că nu va accepta organizarea unor contramanifestații PSD, după declanșarea protestelor masive de stradă în urma adoptării OUG 13 de către Guvernul Grindeanu, Liviu Dragnea ar fi avut, în seara de 31 ianuarie, un alt discurs față de liderii din partid, cu care discuta pe Whatsapp, conform jurnaliștilor de la Rise Project.

Concret, la scurt timp după ce protestatarii au început să se adune în fața Guvernului, în urma anunțului făcut de ministrul Justiției de la acel moment, Florin Iordache, privind adoptarea OUG 13, Dragnea le-ar fi cerut mai multor lideri de partid, printre care se numărau și Marian Neacșu, Lia Olguța Vasilescu, Doina Pană, Rovana Plumb, Gabriela Firea, Nicolae Bănicioiu, Codrin Ștefănescu, Ecaterina Andronescu să vorbească cu președinții de filiale PSD și să se pregătească de „un miting pentru apărarea României”, primind confirmări din partea celor din urmă, care au arătat că susțin această idee.

Redăm mai jos fragmentele citate de Rise Project, care arată cum ar fi decurs dialogul în seara de 31 ianuarie, după adoptarea OUG 13 care modifica Codurile penale, între președintele PSD, Liviu Dragnea și alți lideri de partid:

Liviu Dragnea: „Marian Neacșu. Vorbiți deja din seara asta cu președinții de organizații să ne pregătim de un miting pentru apărarea României”.

Liviu Pleșoianu: „Oamenii ne-au adus aici prin vot masiv! Nu mai fac față la mesaje… Vor să fie alături de noi! Sunt conștienți că se încearcă o lovitură de stat. Cum spuneam, șarpele veninos e cel mai periculos. Vă rog, să-i retezăm odată capul! Să eliberăm țara asta de HIDRA!”.

Gabriela Firea: „Suntem prezenți! Nu se mai poate! Trebuie să apărăm România!”

Ecaterina Andronescu: „Da, să apărăm România!”

Foștii miniștri de la Sănătate și Mediu, Nicolae Bănicioiu și Rovana Plumb și-au exprimat și ei acordul.

Codrin Ștefănescu: „În sfârșit!!! 👍 „.

Liviu Dragnea: „Organizați-vă!”

Codrin Ștefănescu: „Începem de acum! Trebuie doar să decizi unde îl organizăm și când!”.

Liviu Dragnea: „Vreau să atrageți toți membrii de partid, fără Chirica de la Iași. Că e omul SIE. Nu v-am zis până acum. Și câte spune în stânga și-n dreapta, instigă.”

Doina Pană: „Da, un miting uriaș! Să nu-ncapă comparație cu numărul lor de participanți”.

6 iunie 2017. Creșterea salariului minim. „Nu se amână nimic, dimpotrivă, creșterile sunt mai mari decât am discutat inițial (…) Este o lege destul de complicată, cu foarte multe cifre. Noi nu am spus nici în campanie, nici după alegeri că toată legea va intra în vigoare de la 1 iulie. Asta este o greșeală. Noi nu am spus așa ceva niciodată, nici nu se poate lucrul ăsta. Am explicat, dimpotrivă, foarte clar că va fi o aplicare etapizată, respectiv până în 2020 o etapă și până în 2022 altă etapă”, declara Liviu Dragnea, pe 6 iunie, după ce ministrul Muncii anunțase amânări în cazul majorării salariilor bugetarilor, medicii și profesorii cărora PSD le promisese creșteri substanțiale de lefuri fiind puși în situația de a mai aștepta cel puțin câteva luni pentru a simți în buzunar efectele deciziei.

Deși în programul de guvernare cu care PSD câștigase alegerile parlamentare și pe care Liviu Dragnea se lăuda că este „singurul” care îl știe „din scoarță-n scoarță” era prevăzut faptul că primele majorări aveau să se acorde de la 1 iulie 2017, parlamentarii Puterii au modificat calendarul avansat.

Concret, în varianta inițială a programului de guvernare, de la 1 iulie 2017 era stabilită majorarea cu 20% a soldelor de funcție acordate personalului militar și cu 5% a salariilor polițiștilor, dar și mărirea salariilor de bază pentru personalul plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale și personalul care ocupă funcții de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităților publice locale. În ceea ce îi privește pe medici și profesori, salariile trebuiau să li se dubleze, conform promisiunilor PSD din campanie, de la 1 ianuarie 2018. În schimb, aceștia vor fi nevoiți să se mulțumească cu 25% de la 1 ianuarie, urmând ca de la 1 martie să se facă restul majorărilor salariale, adică de până la 50% pentru profesori și până la 100% pentru medici și asistenți.

Cei „norocoși” rămân aleșii neamului care, în urma intrării în vigoare a Legii salarizării, înaintea celorlalți bugetari, vor beneficia de salarii dublate.