„Puterea absolută exercitată discreționar are un preț! Pe care îl plătește Liviu Dragnea, Guvernul și PSD (care acceptă în tăcere această dictatură absolută) și România (care nu are nicio vină)!
Am spus că România nu poate fi condusă ca și Consiliul Județean Teleorman pentru că lucrurile vor merge din rău în mai rău – și am dreptate/nu cred că Liviu Dragnea a trimis ANAF-ul la cei de la „Rise Project” – dar el este totuși principalul vinovat și responsabil!”, a spus Ponta.
Perfect adevărat, în cazul Rise, dar noi știm pe unii care chiar au trimis ANAF-ul în redacții, ca pe buzduganul antemergător balaurului încăpățânat.
Și, ca să fiu mai „complet”, asta nu este o lucrătură făcută la repezeală, după capul unora, ci manifestarea unei vechi „culturi” politice. „Arde-l pe animal!”, cum ar fi zis starostele social-democrației post revoluționare, Ion Iliescu, pe timpul „jurnalistului” Mazăre (cu caracatiță…).
Acesta a fost, este, și va fi, PSD. El așa știe că se face presă: cu voie de la stăpânire, ca pe vremea lui Ceaușescu, daddy-ul lor, de când se făcea presa-ntr-o ureche.
Cel puțin Iliescu, atunci când ceva nu-i convenea, avea motivația să pună mâna pe telefon și să-ți bată obrazul personal: că n-ai înțeles aia, că ai exagerat-o p-ailaltă, că politica e-ntr-un fel, istoria în altul și democrația originală e de jur împrejur. Mă rog… Iar după, te repartiza – fie în presa „bună”, fie într-o „anumită parte a presei”.
Omul era atât de sigur pe puterea lui în stat, încât n-avea nevoie de sperietori trimise pe teren.
În paralel, funcționa Adrian Năstase. El, da! Avea nevoie de sperietori. Nu dădea vorbele pe noi, presa. Își punea șefa de cabinet să sune prin redacții, chipurile să ne bage-n sperieți, cu șefu” dumneaei. După câte unii, chiar trimitea poliția pe stradă, să-i salte și să-i bage la mititica, fix ca pe vremea geniului din Scornicești, și nu numai.
Pe urmă a venit Ponta, omul nostru, speriat, azi, de dictatura lui Dragnea. Pe timpul lui, nu te călca numai ANAF-ul, ci și mașinile tuturor serviciilor, pe limitrofele redacției, șoferii gipanelor conducând cu picioarele și fotografiind cu mâinile, în același timp.
Și, apropo, dacă toată lumea se face vinovată de acceptarea dictaturii lui Daddy, în ziua de azi, în ziua de ieri cine ni l-a adus, ni l-a plimbat pe sub nas, ca pe sfintele moaște și ni l-a băgat pe gât? Oare nu chiar frumos-vorbitorul despre urât-conducătorul dictator?
Așa că, eu zic să lăsăm organele să vorbească, acestea tocmai anunțând că au în lucru un dosar de urmărire penală, in rem, a unor fapte ale preopinentului, despre care scrie Rise, motiv al agitației ANAF.