„Nu ne aflăm în fața unei posibile OUG, ci în fața unui act normativ care va parcurge procedura normală de legiferare pentru a obține ceea ce Art. 73 lit. h) din Constituție implică sigur, la modul imperativ, o lege organică (….) Proiectul de Cod administrativ reunește 20 de legi, de acte normative care, în momentul de față, sunt în câmpul activ al legislației naționale. Așadar, 20 de legi pe care proiectul de act normativ vine să le reunească, să le structureze și să ducă spre o reglementare mai previzibilă, așa cum cere CEDO, așa cum cer exigențele constituționale”, a declarat Tudorel Toader, în cadrul unei conferințe de presă, la sediul Ministerului Justiției.
Toader a subliniat faptul că proiectul a fost preluat de actualul Guvern, aflându-se în dezbatere publică din 8 noiembrie 2016, și că nu conține multe „elemente de noutate” față de forma inițială.
„Acest proiect de Cod administrativ se află în dezbatere publică, în transparență decizională, din data de 8 noiembrie 2016. Deci, dacă vreți, nu e un proiect de act normativ elaborat de catre actualul Guvern, este un proiect de act preluat de către actualul Guvern pentru sistematizarea, ordonarea, structurarea reglementărilor specifice din domeniul administrativ. Practic, forma din noiembrie 2016 nu are multe elemente de noutate față de ceea ce, astăzi, se află în dezbatere publică”, a afirmat Toader.
Referindu-se la prevederea care a stârnit dezbateri aprinse, fiind cea care, de altfel, în forma inițială l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să facă parte din Guvern, Toader a explicat faptul că și fără ea, efectul juridic ar fi urmat să fie același.
„Am văzut și am să mă refer la faptul că, în proiectul de act normativ, se prevede acea sintagmă a posibilității de a deveni membru al Guvernului pentru persoane care au fost condamnate dacă ulterior au fost reabilitate (….) Părerea mea e următoarea: și dacă proiectul de act normativ nu prevedea acea excepție, efectul era absolut același, pentru că, deși, dacă nu se prevedea excepția persoanei reabilitate, efectul juridic era absolut același pentru că noi, în România, și în sistemele juridice în general avem două mari categorii de fapte, după gravitatea lor, fapte care sunt prescriptibile și care sunt imprescriptibile. Cele imprescriptibile sunt cele contra pacii și omenirii. Cele prescriptibile sunt toate celelalte infracțiuni”, a explicat Toader.
În acest context, Toader a reamintit de dezbarea care a fost la Curtea Constituțională „cu privire la imprescriptibilitatea faptelor contra umanității”, respectiv „așa-numitele fapte ale torționarilor din penitenciare”, în urma căreia s-a constatat că acele fapte „sunt imprescriptibile”.
„Ceea ce înseamnă că, la împlinirea termenului, dispare riscul unei revocări a suspendării. La împlinirea termenului dispar decăderile, interdicțiile care decurg din condamnare”, a punctat Toader.
„Cele la care intervine reabilitaterea de drept sunt faptele care au atras condamnări. Codul penal spune ‘condamnări penale’. Aici vă asigur că e o formulare deficitară pentru că nu există decât condamnări penale, când vorbesc de condamnare penală e un pleonasm 100 la sută (…) Așadar reabilitarea de drept survine când cel condamnat a suferit o pedeapsă, o amendă, o închisoare până la doi ani, o suspendare a executării pedepsei sub supraveghere. Trece durata de suspendare care poate fi de șase luni, doi ani cât este, trebuie să treacă termenul acela de durată a pedepsei, după care curge un alt termen de trei ani, după care încetează decăderile, interdicțiile care rezultă din condamnarea pronunțată”, a mai detaliat Toader.
Reamintim că persoanele care au avut o condamnare penală pot deveni membri ai Guvernului în cazul în care a intervenit reabilitarea lor. Prevederea apare în proiectul de lege a Codului Administrativ, pus în dezbatere publică, recent, de Ministerul Dezvoltării, și care modifică legea 90/2001 care interzicea condamnaților penal să intre în guvern. Aceasta figura, însă, și într-o variantă anterioară a proiectului, pusă în dezbatere în noiembrie 2016, în timpul guvernării Cioloș.
Noile reguli vin în contextul unei decizii a CCR care a precizat că efectele condamnării sunt înlăturate în momentul în care intervine amnistia sau reabilitarea. Cu proiectul de lege pus în dezbatere publică din data de 6 iulie, surse apropiate premierului Tudose că guvernul nu are pe masă, deocamdată, un document de modificare a legii 90. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat, în 2016, la doi ani cu suspendare în dosarul referendumului, reabilitarea sa urmând a interveni în 2020.