Biserica merge în paradis

… mătănii, icoane pe lemn, pe sticlă și pe coajă de copac, catapetesme – diferite suprafețe și modele -, confecții metalice susținere iconostas, scări (trepte și mână curentă) amvon – drepte sau elicoidale -, sfeșnice, cădelnițe, candelabre (diverse mărimi, forme și străluciri), mir din producția anuală pentru Parlamentul României, tatuaje, piercing-uri, abțibilduri, toate pe temă, aparate auditive și diverse device-uri pentru sfinții părinți mărturisitori, categoria 80 plus.

Prețurile sunt negociabile și includ, la cerere, TVA, diverse mărimi și modele.

Învederez primăriei faptul că nu vând la tarabă, deci nu sunt pasibil de plata vreunei chirii sau de vreo amendă din partea inutililor polițiști locali, pentru ocuparea ilegală a vreunei suprafețe de carosabil sau trotuar, ci acționez pe model Prisipkin, din „Ploșnița” lui Maiakovski, omul prezentându-și marfa agățată pe pulpanele interioare ale șubei, recte, în cazul de față, ale sutanei.

Am în vedere efectuarea comerțului cu cele amintite mai sus, în lumina sfântă a ultimelor declarații ale șefului PSD, premierul din umbră, Liviu Dragnea, precum și a declarației bombă, emisă de preafericitul nostru președinte de țară și șef de stat laic, aflat în mandatul Domnului, 2014 – 2019, Europa Unită, după cum urmează: „După părerea mea, sincer, la acest moment să vorbim despre impozitarea bisericilor mi se pare un fel de aventură fiscală”.

Absolut, domnu” președinte, curat aventurieri!

Cei doi au mai declarat, la unison, că nu împărtășesc opinia ereticului Teodorovici – sinistru liber cugetător -, care a dus numele tuturor preafericiților „businessmen” ai Bisericii în deșert, susținând că instituția în discuție, mă rog, afacerile acesteia, generatoare de profit de ordinul zecilor de milioane de euro, anual, să fie – ptiu, Drace! – impozitate.

După ce l-am afurisit pe neexorcizatul consilier al luminosului nostru premier, pentru așa o blasfemie, fiind de acord întru totul cu întâistătătorii „sfintei” și mult preamagdalenizatei noastre clase politice, am înțeles că viitorul aparține economiei ecumenice, dezvoltate pe baze solide, nemuritoare și neimpozabile în vecii vecilor, Amin!

În consecință, plecând de la această directivă de partid și de stat, am dedus că comerțul cu orice este legat de/cu lanțul producției sfinte și cu dezlegare de la plata impozitelor, de către ANAF și ceilalți responsabili, este raiul, și mi-am spus că orice român care refuză producția, comerțul, afacerile cu vin călugăresc și serviciile de: botez, nunți, înmormântări, acatiste și spovedanii, ale căror prețuri sunt fără număr – și fără chitanță, cum mi s-a întâmplat mie, după ce am întrebat în Sfântul Altar, unde fusesem invitat, „Cât costă botezul, părinte?”, „Numără, tată, că-ți spun eu când să te oprești…” – înseamnă că e nebun de legat și nu vede semnul. Eu l-am văzut!

Deci, așa să ne ajute Dumnezeu, pe noi, care am înțeles, iar pentru ceilalți să trimită ANAF-ul să le impoziteze orice leuț muncit, până la ultima firfirică!