Giulgiul din Torino este pătat cu sângele unei victime a torturii, arată un nou studiu, susținând astfel teoria potrivit căreia Iisus Hristos chiar a fost învelit în bucata de pânză după ce a fost coborât de pe cruce. Oamenii de știință susțin că sângele de pe giulgiu nu are caracteristicile specifice unei persoane sănătoase, aceștia arătând că mostrele de lichid conțin creatinină și feritinină, caracteristice oamenilor care au suferit traume fizice. Astfel, descoperirile contrazic supozițiile unora care susțin că pânza ar fi fost pictată de meșterii falsificatori din Evul Mediu.
Experții pretind că Giulgiul din Torino este pătat cu sângele unei victime a torturii, concluzie care vine să întărească supozițiile referitoare la faptul că bucata de material a fost folosită pentru a-l îngropa pe Iisus Hristos. Aceștia susțin că pânza despre care se crede că a fost utilizată pentru a înveli trupul lui Hristos după crucificare, conține „nanoparticule” care nu sunt specifice compoziției sanguine a unei persoane sănătoase. Aceste descoperiri contrazic ideea că giulgiul ar fi fost pictat de falsificatori din epoca medievală, scrie Daily Mail.
Elvio Carlino, cercetător la Institutul de Cristalografie din Bari, Italia, arată că particulele dezvăluie „o suferință enormă din partea victimei care a fost înfășurată în giulgiul funerar”, având o structură, o mărime și o distribuire particulare, după cum spune Giulio Fanti, parte a echipei de cercetători.
Acesta din urmă spune că sângele conținea niveluri ridicate ale unor substanțe numite creatinină și feritinină, descoperite la pacienții care suferă traume, precum tortura, de exemplu. „Așadar, prezența acestor nenoparticule biologice desoperite în timpul experimentelor noastre sugerează că bărbatul înfășurat în Giulgiul din Torino a suferit o moarte violentă.
Bucata de material a suscitat de-a lungul timpul intense dezbateri și a fost subiectul multor experimente științifice care au încercat să-i dovedească autenticitatea. Noile descoperiri au fost publicate în jurnalul științific PlosOne. Fanti spune că particularitățile descoperite nu pot fi urme apărute de-a lungul secolelor pe Giulgiu, ci aparțin chiar omului care a fost pentru prima dată acoperit cu el.