Potrivit ministrului Apărării, cele 25 de milioane de euro, pe an, ar urma să vină de la „bugetul statului cu titlul de subvenție”.
„Există și o componentă de venituri proprii. Am făcut o primă discuție informală cu ministrul Cercetării, la sfârșitul săptămânii, să vedem dacă putem să legăm pe componentă de cercetare anumite lucruri. Cele 25 de milioane de euro le voi cere suplimentar față de bugetul alocat de 2 la sută din PIB (….) E o problemă de interes național. 25 de milioane de euro pe an nu este o sumă care să nu poata fi asigurată de un Guvern care e responsabil (…) Este o chestiune de securitate națională”, a declarat Adrian Țuțuianu, la finele ședinței Comisiei SRI, pe care o conduce.
Țuțuianu a precizat că a constituit un grup de lucru la nivelul MApN, care urmează să facă o evaluare a Institutului.
„Am cerut să se stabilească în ce condiții putem produce vaccinuri și putem desfășura alte activități de natură științifică în cadrul Institutului și care ar fi o alocare minimă necesară (…) Au termen de la mine 10 zile să îmi prezinte proiectul de act normativ”, a spus Țuțuianu.
Totodată, Țuțuianu a declarat că în doi ani de zile ar urma să fie reluată producția de vaccinuri la Cantacuzino.
„Zece zile au termen să facă această analiză și să propună un proiect de OUG dintr-o evaluare prealabilă (…) 25 milioane de euro în primii trei ani de funcționare, cu concluzia făcută de specialiștii mei militari că am putea să producem vaccinuri în doi ani de zile. Avem nevoie de bani pentru dotări de liniile de producție și pentru pregătirea acestei producții”, a mai spus Țuțuianu.
Întrebat de ce a fost necesară trecerea Institutului de la Ministerul Sănătății la Ministerul Apărării Naționale, Țuțuianu a răspuns: „El a fost trecut pe la mai multe ministere, nu a reușit nimeni să îl pună în funcțiune. Există, acolo, cred că știți și o anumită dezordine și conflicte care nu au putut fi temperate în niciun fel și atunci domnul prim-ministru mi-a zis că MApN, ca structura cu reguli mai bine definite, poate să asigure revitalizarea acestui Institut”.
La rândul său, premierul Mihai Tudose afima, în urmă cu o zi, că „revitalizarea și dezvoltarea activității” Institutului Cantacuzino reprezintă „un obiectiv asumat al Guvernului” și că „personal” va urmări acest proces.
„Institutul Cantacuzino trebuie să redevină funcțional, iar pentru a ne asigura că acest lucru se va întâmpla, am decis ca acesta să fie preluat de către Ministerul Apărării Naționale și transformat în unitate militară cu conducere militară. Am sentimentul și speranța că o mână forte, alături de un proiect bine stabilit, vor îndeplini această misiune de importanță națională, iar eu personal voi urmări îndeaproape întregul proces. Institutul reprezintă un brand românesc, cu o istorie de aproape un secol și cu multe performanțe atinse, motive pentru care trebuie să ducem mai departe această moștenire”, a scris Tudose pe contul său de Facebook.
România a exportat anul trecut vaccinuri și seruri în valoare de 10,3 milioane de euro, după cum arată datele provizorii furnizate de Institutul Național de Statistică la solicitarea ZF.
În ceea ce privește dozele de vaccin, România este dependentă de doi giganți internaționali din domeniul farmaceutic care au autorizație de punere pe piață a vaccinurilor, francezii de la Sanofi (cu afaceri de 831 de milioane de lei anul trecut) și britanicii de la GlaxoSmithKline (cu afaceri de 528 mil. de lei în 2016).
În prezent, „institutul realizează microproducție de vacÂcinuri cu scop expeÂrimental. Nu produce vaccinuri pentru piață”, potrivit lui Francisc Czobor, directorul tehÂnic al institutului, care mai preciza, pentru ZF, că Institutul Cantacuzino nu a exportat niciodată vaccinuri.
Institutul Cantacuzino, care producea vaccinuri pentru pacienții români, a fost trecut în subordinea Ministerului Educației din 2014 până la finalul anului trecut, când a revenit la Ministerul Sănătății, însă nu a început să producă vaccinuri pentru piața locală.