Adriana Săftoiu a cerut dezbaterea în plenul Camerei a unui raport privind penitenciarele. România riscă sancțiuni dure din partea CEDO

Raportul a fost elaborat în baza unor vizite făcute în penitenciare și a unor documente oficiale și a fost inițial prezentat în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minoritățile naționale. Ulterior, a fost depus la Biroul Permanent cu solicitarea de a fi dezbătut în cadrul unei ședințe de plen a Camerei Deputaților.

Demersul deputatului survine în condițiile în care în această lună expiră cele șase luni în care, la recomandarea Curții Europene pentru Drepturile Omului, trebuia stabilit un calendar pentru rezolvarea situației din închisori. În aprilie acest an, CEDO s-a pronunțat critic cu privire la situația de detenție din penitenciarele din România care contravin Convenției Europene pentru Drepturile Omului și arată o disfuncționalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat.

„Șansele ca România să continue să fie sancționată de către CEDO sau ca unele țări să refuze extrădarea unor cetățeni români din cauza nerespectării drepturilor omului în executarea pedepselor privative și neprivative de libertate este aproape sigură sau poate cea mai sigură întâmplare a României în relațiile cu alte țări sau instituții internaționale”, scrie Adriana Săftoiu în raport adăugând că respectarea drepturilor omului presupune inclusiv respectarea drepturilor celor aflați în penitenciare.

O primă constatare a raportului este supraaglomerarea închisorilor. De exemplu, la Jilava sunt de aproape două ori mai mulți deținuți decât este capacitatea penitenciarului, 1324 față de 700, existând celule în care se află 18-24 de deținuți, în condițiile în care nu ar trebui mai mult de șase. Pe de altă parte, se constată o tendință de ușoară diminuare a numărului de persoane aflate în custodia ANP. „Statisticile arată o descreștere continuă, astfel în data de 03.09.2017 un număr de 26.547 persoane se aflau în custodia ANP, iar în iunie 30.06.2016 cifra totală era de 28.234. Conform statisticilor, deficitul de paturi s-a redus de la 9.242 locuri (09.08.2016) la 7.408 locuri (09.08.2017)”, se arată în raport.

În al doilea rând, s-a constat existența unui număr insuficient de săli de mese, spații pentru activități socio-educative. O altă concluzie este faptul că numărul insuficient de gardieni limitează dreptul la muncă al deținuților care nu mai pot fi escortați la locurile de muncă din afara închisorii pentru că nu are cine să-i păzească. „Lipsa resursei umane este reală, dar în egală măsură folosirea personalului nu e întotdeauna rațională. De exemplu, în regimul deschis paza nu este necesară și cu toate acestea penitenciarele, din precauție excesivă, de teama sancțiunilor în caz că un deținut ar evada, includ escortă chiar și acolo unde legea nu prevede pază”, precizează sursa citată.

Activitățile din penitenciar și-au dovedit deja contribuța la reinserția socială a foștilor deținuți și ar trebui extinse. „Atât Jilava, cât și Rahova beneficiază de programul Comunitatea terapeutică susținut cu fonduri norvegiene. Recidiva în rândul deținuților care se înscriu în acest program și îl finalizează este relevantă pentru eficiența acestor programe, respectiv la 100 de deținuți recidivează maximum 3 (2 Jilava, 3 Rahova), față de recidiva de aproape 80 la sută pentru cei care își petrec zilele în penitenciare fără a fi incluși în asemenea activități”, se arată în document.

Raportul vine și cu o serie de propuneri pentru a evita condamnarea României la CEDO pentru condițiile din închisori. Astfel, persoanele condamnate ar putea fi plasate în arest la domiciliu până când se eliberează un loc în închisoare, măsură ce ar reduce aglomerația.

Este propusă și reducerea limitelor speciale ale pedepselor privative de libertate, în cazul infracțiunilor care nu implică violență și pentru cele cu un prejudiciu până la o anumită limită. „Conform Raportului Consiliului Europei, România are una dintre cele mai mari durate a pedepsei cu închisoarea, având o medie de 37,8 luni, media europeană fiind de 9,5 luni. De asemenea, conform datelor statistice furnizate de ANP, în luna iunie 2016 din totalul de 28.234 persoane încarcerate, un număr de 12.445 persoane erau condamnate la o pedeapsă cu durată de peste 5 ani (aproape 50% din populația carcerală la acel moment)”, se argumentează în raport.

O altă propunere vizează schimbarea regulilor de stabilire a pedepsei, în cazul concursului de infracțiuni și în cazul recidivei. „Conform Noului Cod Penal, dacă se pronunță numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate, ajungându-se astfel la o pedeapsă finală foarte mare”, este unul dintre motivele care a dus la aglomerarea penitenciarelor.

De asemenea, Adriana Săftoiu propune ca liberarea condiționată să se dispună dacă persoana condamnată a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, indiferent dacă durata acesteia este sub 10 ani sau mai mare de 10 ani.

Este subliniată și necesitatea deschiderii a noi penitenciare, de preferință unități mici. „Prioritate în construcția de penitenciare ar trebui acordată unităților cu regim deschis (după modelul halfway houses) și cu regim semideschis (cu capacitate mică de 100 – 200 de locuri, proporțională cu numărul de locuitori din fiecare județ. Pentru unități noi cu regim deschis, 30 – 70 ar putea satisface nevoile”, estimează autoarea raportului.

Alte propuneri vizează respectarea și extinderea dreptului la muncă al deținuților, intensificarea activităților educative și eficientizarea asistenței postdetenție.