Adunarea Parlamentară a CE cere României să acorde „susținere politică și financiară” pentru DNA și critică legiferarea prin OUG

APCE a adoptat Rezoluția 2188/2017,„Noi amenințări la adresa statului de drept în țări membre ale Consiliului Europei”, document în care analizează situația din sistemul judiciar din mai multe state ale Europei – România, Republica Moldova, Bulgaria, Polonia și Turcia.

„Adunarea a examinat cu atenție situația din cinci state membre: Bulgaria, Republica Moldova, Polonia, România și Turcia (…) și se declară îngrijorată referitor la unele evoluții recente care pun în pericol respectul pentru litera legii și, mai ales, independența sistemului judiciar și principiul separării puterilor în stat. Acestea se întâmplă mai ales din cauza tendințelor de a limita independența Justiției prin încercări de a politiza consiliile din sistemul judiciar și Curțile supreme (în special în Bulgaria, Polonia și Turcia), prin revocarea masivă a judecătorilor și procurorilor (în Turcia) ori prin încercări de a face acest lucru (în Polonia), dar și prin tendințele de a limita puterea legislativă a Parlamentului (Republica Moldova, România și Turcia). În ceea ce privește mai ales corupția, un factor major care pune la încercare litera legii, aceasta rămâne un fenomen răspândit pe scară largă în Bulgaria, Republica Moldova și România”, se arată în documentul postat pe site-ul oficial.

În ceea ce privește situația din România, Adunarea a lăudat activitatea DNA și a făcut apel la autoritățile de la București pentru a acorda Direcției Anticorupție mai mult sprijin, atât politic cât și economic, dar și pentru a consolida principiul separației puterilor în stat, făcând referire și la„legiferarea abuzivă, prin ordonanțe de urgență”.

„11. Adunarea face apel la autoritățile române pentru a:

11.1 susține o consistentă dezbatere publică pe marginea criteriilor constituționale pentru ridicarea imunității parlamentare și pentru adoptarea de criterii clare în această privință, respectând recomandările Comisiei de la Veneția;

11.2. revizuirea, cât mai curând posibil, a legislației penale, prin implementarea deciziilor de neconstituționalitate date de Curtea Constituțională cu trimitere la un număr important de articole din Codul Penal și Codul de Procedură Penală care se concentrează pe lupta anticorupție și abuzul în serviciu, implementând recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO;

11.3. asigurarea separației puterilor în stat și respectarea acestui principiu de către Guvern și de către sistemul judiciar relativ la competențele Parlamentului, în special în materie de legiferare abuzivă prin ordonanțe de urgență;

11.4. susținerea, politică și financiară, a muncii remarcabile pe care o realizează Direcția Națională Anticorupție (DNA), respectând cadrul legal și necesitatea pentru o luptă eficientă împotriva corupției și abuzului în serviciu;

11.5. asigurarea respectului pentru rolul esențial și autoritatea Curții Constituționale și a DNA, dincolo de conducerea politică”, se mai arată în sursa citată.