Prima pagină » Știri » Legea care a deschis porțile închisorilor. Sute de deținuți au fost eliberați în prima zi de aplicare. Toader: „Nu credeam că impactul va fi atât de mare”

Legea care a deschis porțile închisorilor. Sute de deținuți au fost eliberați în prima zi de aplicare. Toader: „Nu credeam că impactul va fi atât de mare”

Legea care a deschis porțile închisorilor. Sute de deținuți au fost eliberați în prima zi de aplicare. Toader: „Nu credeam că impactul va fi atât de mare
Detalii pe Gândul

Joi a intrat în vigoare legea 169/2017 privind recursul compensatoriu referitor la eliberările din penitenciare pentru condiții necorespunzătoare. Legea prevede că, la 30 de zile executate în penitenciar în condiții improprii, deținuții beneficiază de șase zile considerate executate.

„O estimare bazată pe informațiile preluate de la colegii din penitenciare arată că directorii de penitenciare deja și-au asumat semnarea unor decizii administrative de punere în libertate a peste 300 de deținuți. În perioada următoare estimăm că peste 1000 de deținuți vor fi prezentați, în plus, în fiecare lună în comisii de liberare condiționată, ca urmare a aplicarii legii”, transmite Federația Sindicatelor ANP.

Tudorel Toader, ministrul Justiției, a anunțat că joi, în prima zi în care legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberați 529 de deținuți. „În baza acestei legi, prin adăugirea celor 6 zile (..) – au ieșit 529 de detinuți. Nu credeam că impactul va fi atât de mare”, a declarat Tudorel Toader.

„3349 de deținuți au dobândit vocația la liberarea condiționată în cursul zilei de ieri”, a mai spus ministrul.

Astfel, cei peste trei mii de condamnați întrunesc acum condițiile pentru a cere eliberarea condiționată, condiția privind fracția de executare a pedepsei fiind îndeplinită mai repede datorită celor șase zile de libertate obținute pentru 30 de zile executate în condiții improprii.

Referitor la planul solicitat de CEDO, privind condițiile din penitenciarele din România, ministrul susține că legea recursului compensatoriu este doar un pas spre soluționarea problemelor. Astfel, Toader susține că vor fi modernizate mai multe penitenciar, vor fi construite două închisori dar și un centru de perfecționare a angajaților din ANP. De asemenea, brățara electronică este o măsura de ordin legislativ avută în vedere.

„Dacă noi, anul ăsta sau la anul, rezolvăm 100% problema deținutilor din penitenciare, dacă populația penitenciară este în scădere, presupunem că rezolvăm toate problemele din penitenciar, însă Hotărârea pilot nu este realizată. Avem miile acelea de cauze suspendate la CEDO, în vederea Hotărârii pilot, și de ei nu trebuie să uităm, pe ei trebuie sa îi despăgubim, (…) și să le dăm o justă despăgubire. Ce înseamnă asta? Ține și de posibilitățile noastre, de bugetul nostru, nu numai de dorința noastră, ne vom inspira și din alte modele, nu vom propune un euro sau doi pe zi, pentru că vom presupune că nu e despăgubire”, a mai spus Tudorel Toader, prezent la o dezbatere privind condițiile din închisori.

Guvernul va stabili cuantumul despăgubirii deținuților cu procese la CEDO

„S-au adunat la CEDO cauze, procese de ordinul miilor. Curtea Europeană le-a suspendat, a pronunțat decizia pe loc și noi trebuie să le dăm despăgubiri și lor. (..)Cuantumul nu îl stabilesc eu, eu pot să vă dau două repere: ungurii, într-o decizie similară, pilot, au stabilit cinci euro pe zi de detenție necorespunzătoare, Italia a stabilit opt euro pe zi de detenție necorespunzătoare, și Curtea Europeană a stabilit că sunt despăgubiri echitabile și unele, și altele. Probabil, tot în zona aceasta vom fi și noi, evident, în zona pe care o va decide Guvernul ca proiect de lege, Parlamentul ca decident”, a declarat Tudorel Toader, la o conferință despre drepturile deținuților și condițiile de detenție din România.

Ministrul a adăugat că banii vor proveni din bugetul statului și că aceste plăți for putea fi făcute eșalonat.

„Nu plătește ministerul, plătește bugetul statului. Există o decizie a Curții Europene care spune așa: că statul nu se poate prevala de lipsa fondurilor pentru a justifica neplata obligațiilor stabilite prin hotărâre judecătorească. Prin urmare, statul trebuie să-și îndeplinească această obligație. Dacă suma totală va fi prea mare, statul are posibilitatea să eșaloneze plata despăgubirilor”, a punctat ministrul.

Concret, de la Penitenciarul Gherla, județul Cluj, au fost eliberați joi seară opt deținuși, beneficiari ai Legii nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu, dintre care șase bărbați și două femei, transmite corespondentul MEDIAFAX. „Au fost eliberați, în total, opt deținuți – șase bărbați de la Penitenciarul Gherla și două femei de la Secția Exterioară din Cluj-Napoca. Toți sunt beneficiarii Legii nr. 169/ 2017 privind recursul compesatoriu și au beneficiat de șase zile considerate executate la fiecare 30 de zile executate în penitenciar în condiții improprii”, a spus Donciu.

Un număr de 25 de deținuți ai Penitenciarului cu regim de maximă siguranță Aiud au fost puși, joi, în liberate, beneficiind de Legea recursului compensatoriu, iar situația altora va fi discutată săptămânile viitoare în comisia de liberare condiționată a închisorii, transmite corespondentul MEDIAFAX. „În închisoarea de la Aiud joi erau 717 de deținuți, iar vineri mai sunt 692. Situația altor deținuți va fi discutată săptămâna viitoare, dar și săptămânile viitoare, în comisia de liberare condiționată”, au spus surse din cadrul penitenciarului.

Cinci deținute, condamnate pentru furt și tâlhărie, care-și ispășeau pedepeasa în singura închisoare de femei din țară, de la Târgșor, au puse în libertate în urma Legii recursului compensatoriu. Din Penitenciarul de Maximă Siguranță Ploiești au ieșit doi deținuți, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului de Femei de la Târgșor, Ioana Plugaru, singura închisoare de acest fel din țară, a declarat, vineri, pentru corespondentul MEDIAFAX, că de Legea recursului compensatoriu au beneficiat, până acum, cinci persoane condamnate.

Acestea au fost puse în libertate joi seară, fiind în închisoare pentru furt și tâlhărie.

„Sunt cinci deținute puse în libertate după ce s-au aplicat criteriile legii 169, cea a recursului compensatoriu. Erau condamnate pentru furt și tâlhărie”, a spus Plugaru.

La rândul său, directorul adjunct al Penitenciarului Ploiești, Valentin Matei, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că joi seară doi deținuți au beneficiat de Legea recursului compensatoriu.

„Încă facem calcule, joi seară au fost eliberați doi deținuți. Vor urma și alții. Vineri nu va pleca nimeni, sâmbătă eliberăm un alt deținut, în baza legii 169″, a afirmat Matei.

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Mărgineni din județul Dâmbovița, Viviana Leordean, a declarat, vineri, că, în urma aplicării legii, 13 deținuți au fost puși în libertate.

„La Penitenciarul Mărgineni, joi seară, 13 deținuți au fost eliberați, în urma deducerii acestor zile. Sunt toate tipurile de infracțiuni. S-a aplicat legea și au beneficiat persoanele condamnate pentru diverse infraciuni”, a spus Viviana Leordean.

Potrivit acesteia, angajații fac în continuare calcule pentru a se stabili ce condamnați ar mai putea beneficia de Legea recursului compensatoriu.

56 de deținuți au fost eliberați, joi, și de la Penitenciarul Poarta Albă din Constanța, în prima zi în care Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare. Numărul acestora poate crește la câteva sute în următoare două săptămâni, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Penitenciarului Poarta Albă, Gabriel Botezan, în unitate sunt încarcerate în acest moment aproximativ 1.500 de persoane, sub capacitatea maximă, de aproape 2.000 de locuri.

Deși penitenciarul nu este aglomerat, condițiile de detenție sunt necorespunzătoare.

Drept urmare, în baza legii 169/2017 privind recursul compensatoriu, în cursul zilei de joi au fost eliberate 56 de persoane private de libertate.

„Alte 200 de dosare urmează să fie analizate în următoarele două săptămâni de către comisiile de eliberare, urmând a fi făcute apoi propunerile corespunzătoare”, a declarat Gabriel Botezan.

Sindicaliștii sunt nemulțumiți de lipsa unui regulament de aplicare a legii.

„Legea este aplicată pe răspunderea directorilor de penitenciare care, împreună cu specialiștii din penitenciare implicați în acest proces, își asumă, practic, riscul unor liberari eronate pentru a evita detenția ilegală. (..) Modul de calcul al acestor 6 zile considerate ca executate este incert, procedura de punere în libertate nu este clară, apar erori în evidența executării pedepselor, iar
personalul care gestionează acest proces este insuficient”, susține Federația. 

Lider sindical: E o grațiere mascată

Liderul Sindicatului Equitas, de la Penitenciarul de femei Târgșor, consideră că legea recursului compensatoriu este o „grațiere mascată”, atrăgând atenția că multe dintre deținutele care se vor elibera, în scurt timp se vor întoarce în mediul penitenciar.

Liderul Sindicatului Equitas, Adrian Grigoroiu, din Penitenciarul de femei Ploiești Târgșorul Nou, a transmis, joi, presei, că el consideră că aplicarea legii recursului compensatoriu a fost „puțin grăbită”, precizând că în unitățile penitenciare nu a fost trimisă din timp o procedură de aplicare a acesteia.

„Au fost trase semnale de alarmă din partea organizațiilor sindicale, care au criticat această măsură, practic o grațiere mascată și putem spune că aceasta va încuraja infractorii. Legea recursului compensatoriu reprezintă un proces destul de complicat la care se va lucra mult timp de acum, și noi spunem că nu este o măsură bună pentru sistemul penitenciar, deoarece mare parte din deținutele care se vor elibera în scurt timp se vor întoarce în mediul penitenciar”, arată Grigoroiu.

Potrivit acestuia, deocamdată nu se cunoaște numărul deținutelor din Penitenciarul Târgșor care vor beneficia de recursul compensatoriu.

„În acest moment, nu cunoaștem numărul exact de deținuți din penitenciarul Târgșor, care se vor elibera, deoarece sunt probleme la interpretarea acestei legi, la modul de calcul și aplicare, precum și la programul informatic care funcționează cu întreruperi. Administrația penitenciară nu a trimis din timp acel ordin care stabilea spațiile pentru care se beneficiază de acele zile câștig”, mai spune Grigoroiu.

Acesta a adăugat că persoanele care trebuie să facă aceste calcule sunt lucrătorii din sectoarele evidență și organizarea muncii, puțini la număr și total depășiti de volumul de muncă.

Deținut: „Mi-au zis Era să fac infarct”

Un număr de 37 de deținuți au ieșit, joi seara, de pe porțile Penitenciarului de Maximă Siguranță Iași, beneficiind de legea recursului compensatoriu. La plecare, oamenii au vorbit despre condițiile inumane din închisorile din România, transmite corespondentul MEDIAFAX.

La ieșirea din Penitenciarul de Maximă Siguranță Iași, toți cei 37 de deținuți au reclamat condițiile din închisoare și au vorbit despre supraaglomerare.

Robert Banu a fost închis pentru trafic de droguri și avea de ispășit 5 ani și jumătate. A executat 5 ani din pedeapsă, pentru că prevederile legii 169/2017 i-au tăiat aproape 6 luni din pedeapsă.

„Am ieșit acum de pe poarta pușcăriei, cum se numește asta, Penitenciarul Iași. Condițiile sunt inumane. Anul trecut, cu revolta, ne-au bătut, ne-au aruncat în țară fără bagaje fără nimic, ploșnite în cameră, mucegai, igrasie, gândaci, saltele rupte, câte 2-3 inși în pat, e grozav ce e în penitenciare. E jale ce e aici. Cadrele se comportă rău cu deținuții, înjură, normal că ne luăm și noi în gură cu ei și ni se fac rapoarte. De vreo un an și patru luni trebuia să ies afară și mi s-au dat patru amânări. Azi dimineață (joi – n.r.) de la șeful de secție am aflat că ies. Foarte bine m-am simțit. Doamne, uite acum mi-a venit și mie ziua ca să ma eliberez”, a declarat Robert Banu la ieșirea din Penitenciarul de Maximă Siguranță Iași.

Despre aceleași condiții vorbesc și alți deținuți care s-au eliberat joi, printre primii care au avut parte de efectele legii 169.

„Condițiile îs inumane, mâncare ca la porci, amânări, bat mascații de rup, distrug nu alta, mai ales maxima (Maximă Siguranță – n.r.). În partea aialaltă, deschisul (Regim semi-deschis – n.r.), 200 deținuți sunt aici, din 200, 170 sunt în amânare. Îs condiții inumane. Dacă nu făcea Toader nimic cu legile astea eram mâncați toți. Am avut 3 ani și 10 luni și am executat 3 ani și jumătate pentru furt calificat. Nu mi-e rușine să zic. De mâine mă duc să îmi depun actele pentru angajare, vă spun sigur. Momentan vreau să dau în judecată penitenciarul Iași pentru condițiile care sunt în Penitenciar, pentru că sunt inumane”, a explicat Andrei Matei.

Deținutul a povestit cum a venit ministrul Justiției, Tudorel Toader la penitenciar și cum s-a plimbat cu director, care i-a arătat terenul.

„Nu a intrat pe blocurile noastre, să intre într-o cameră sa vadă cum sunt, ca stau câte 30 în cameră de 7 metri pătrați”, a mai spus bărbatul la ieșirea din Penitenciar.

Un alt deținut a povestit că atunci când i s-a comunicat că va fi eliberat a fost atât de fericit încât a simțit că s-a „născut” a 15 – a oară.

„Eu nu am știut nimic, m-au luat prin surprindere. Mi-au zis Era să fac infarct, și acum am temperatură. Mă simt de parcă m-am născut a 15-a oară”, a declarat un alt deținut la ieșirea din penitenciarul de Maximă Siguranță din Iași.

Citește și