Prima pagină » Știri politice » „Nu avem viitor dacă nu ne respectăm trecutul”. Regele Mihai împlinește astăzi 96 de ani

„Nu avem viitor dacă nu ne respectăm trecutul”. Regele Mihai împlinește astăzi 96 de ani

„Nu avem viitor dacă nu ne respectăm trecutul
Regele Mihai I împlinește miercuri 96 de ani, iar starea sănătății sale este, conform informațiilor furnizate de Casa Regală, "fragilă", cum fragilă este și starea de sănătate a țării, după 27 de ani de la "revoluție și reformă" și de tranziție către niciunde.

Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al Regelui Carol al II-lea și al Reginei-Mamă Elena, și a domnit între 1927 și 1930, prin intermediul unei Regențe, precum și între 1940 și 30 decembrie 1947, când a fost silit să abdice și să plece în exil.

Regele Mihai I împlinește miercuri 96 de ani, iar starea sănătății sale este, conform informațiilor furnizate de Casa Regală, „fragilă”, cum fragilă este și starea de sănătate a țării, după 27 de ani de la „revoluție și reformă” și de tranziție către niciunde.

Regele Mihai I este singurul fost șef de stat în viață din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

La începutul anilor ʼ90, Regele a fost demonizat de birourile de propagandă ale celor „emanați” de evenimentele din 1989: vezi episodul sinistru al urmăririi de pe autostradă și al expulzării din țară sub amenințarea armelor, vezi și imundul articol publicat de cotidianul „Adevărul” sub semnătura unui gazetar căruia nu-i pomenesc numele din motive de igienă : „Fir-ai al naibii, Majestate!”

În 1992 i s-a permis să-și viziteze țara cu prilejul Sărbătorilor Pascale. Vizita a avut loc în perioada 25-27 aprilie, iar sosirea Regelui la București a scos în stradă mai mulți oameni decât în oricare alt prilej din istoria României.

Speriați de uriașl val de simpatie cu care a fost întâmpinat Regele, puterea de atunci i-a interzis acestuia accesul în țară pentru încă cinci ani.

Abia în 2001, Familia Regală și-a stabilit reședința în țară, la Palatul Elisabeta.

Regele Mihai a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma la Londra, în 1947, când a participat la căsătoria principesei Elizabeth a II-a a Marii Britanii cu principele Philip, duce de Edinburgh.

Regele Mihai I și pricipesa Ana de Bourbon-Parma, care a devenit, astfel, regina Ana, s-au căsătorit pe 10 iunie 1948, în Grecia, la invitația regelui Pavlov și a reginei Frederica ai Greciei. Căsătoria lor a durat până la decesul Reginei, în 2016.

Regele Mihai I și Regina Ana au cinci fiice: Principesa Moștenitoare Margareta, Principesa Elena, Irina Walker, Principesa Sofia și Principesa Maria.

De la fatidica dată de 30 decembrie 1947, când Regele a fost silit să abdice („a fost abolită monarhia”, cum au spus comuniștii) și „a fost instaurată” Republica, au trecut aproape 70 de ani.

70 de ani de derapaje. Atât până în 1989, cât și după aceea. În tot acest timp, însă, putem consemna, în istoria națională, și un foarte scurt moment de normalitate: Sunt cele 15 minute în care Regele Mihai și-a citit mesajul în Parlamentul României, în dimineața zilei de 25 octombrie 2011.

Se tot spune că România nu are tradiție monarhică. Dar despre România (Mică) se poate vorbi abia de la 1859 încoace. Iar de la 1859, România Mică a avut Domn pe Alexandru Ioan Cuza. Apoi, de la 1866 până la 1881, (tot) Domn al României a fost Carol I. Din 1881 urmează, până la 1947, un șir de regi ai României (devenită Mare din 1918): același Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea și Mihai (ultimii doi cu alternanțe la Tron). Așadar, de la Cuza până în 1947, sunt 88 de ani. Din 1947, România este Republică. „Populară”, până în 1989 și „democratică/ parlamentară” până astăzi. Republica noastră a împlinit 69 de ani. Lăsând orice alt comentariu la o parte, avem de comparat cifra 88 cu cifra 69. Asta ca să vedem, aritmetic, ce și cum cu tradiția. Monarhie vs Republică: 88 – 69. Dacă unii reproșează acestui calcul că am adăugat și domnia lui Cuza la monarhie, poftim, o scădem și obținem Monarhie vs. Republică: 81 – 69.

În discursul său din Parlament, din 25 octombrie 2011, Regele Mihai a enumerat câteva valori fundamentale de la care un neam n-ar trebui niciodată să abdice: libertatea, identitatea și demnitatea. Libertatea ni se trage de pe la 1877, când cu Războiul de Independență purtat sub comanda primului nostru Rege, Carol I. Identitatea ni se trage de la Marea Unire din 1918, înfăptuită sub domnia Regelui Ferdinand. Iar demnitatea poate fi lesne găsită în perioada interbelică, la vremea când leul, moneda Regatului României, era una dintre cele mai puternice monede ale continentului și când o seamă de români țineau capul de afiș pe teritoriul artelor și al științelor în Europa.

În fine, o ultimă observație: pe 25 octombrie 2011, de la discursul Regelui Mihai din Parlament au absentat mai multe persoane, printre care și președintele de la acea vreme al României. O singură absență este inexplicabilă: aceea a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române. În special de către BOR, Regele ar trebui să fie perceput (fără nici un comentariu) drept Unsul lui Dumnezeu (asta, desigur, dacă Patriarhul și BOR admit existența lui Dumnezeu). Lipsind de la întâlnirea cu Regele, Patriarhul a absentat de la întâlnirea cu rosturile cele mai intime și mai subtile ale Bisericii sale, ratând, irosind iremediabil, un moment istoric. Irepetabil.

Discursul Regelui Mihai I în Parlamentul României, la data de 25 octombrie 2011, este disponibil la adresa: