Raport în cazul Colectiv, care arată haosul din noaptea tragediei. Ministerul Sănătății neagă existența documentului

În cadrul raportului intrat în posesia MEDIAFAX se atrage atenția asupra dezorganizării din noaptea incendiului din Colectiv, dar sunt consemnate și măsuri care trebuie luate pentru evitarea problemelor cu care sitemul s-a confruntat.

„Prevenția colonizării/infectării plăgilor arse: Analiza deceselor indică o rată ridicată de colonizare rapid după internare, cu bacteriemii ulterioare și alte complicații septice cu germeni multirezistenți provenind din mediu spitalicesc. Recomandări: Strategia națională de prevenire a infecțiilor asociate ingrijrilor medicale- în circuit de avizare internă, ca și înființarea Comisiei Naționale Intersectoriale care să aprobe/actualizeze această strategie și planul de aplicare al acesteia; finanțare- AP ATI și AP Arsuri, program de prevenție infecții nosocomiale; fișa de proiect pentru formare personal medical în domeniul prevenției infecțiilor nosocomiale pentru 7.800 de persoane!”, reiese din raportul făcut la cererea fostului ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu.

Raportul întocmit de către Elena Copaciu, consilier onorific al cabinetului ministrului Vlad Voiculescu, arată că nu există personal „ultracalificat în managementul pacientului critic cu complicații hemoragice severe”, iar capacitatea laboratoarelor din spitalele de urgență este „extrem de limitată, la nivelul anilor ’90”.

De asemenea, raportul ministerului notează faptul că în fișa generală de observații a pacienților nu este atașată fișa de observații din terapia intensivă. Mai mult, se precizează că „înscrisurile sunt greu lizibile și greu de urmărit”. Analiza finală și acuratețea expertizelor este dificil de efectuat din cauza lipsei investigațiilor paraclinice „în multe cazuri”.

O altă problemă majoră menționată în raport este legată de „lipsa zonei de izolare protectivă pentru pacientul ars, deci, există un risc mare de infecții”. În acest caz, se recomandă ca „bolnavii arși grav să fie tratați în rezerve individuale cu caracteristici arhitectonice adecvate nevoilor lor, iar în caz de victime multiple, vor petrece timpul minim în incintă cu mai mulți pacienți; acolo unde este posibil- se pot folosi sălile de operație că zona temporară de izolare”.

Din document mai reise că „nu se va face toaletă chirurgicală a pacienților cu arsuri în UPU, ci în sala de operație”, iar o altă problemă majoră este legată de „lipsa condițiilor adecvate (sisteme de climatizare conforme cu nevoile marelui ars și a zonei de tratare a aerului) în spitalele care au internat victimele de la club”. În acest caz, se propune o verificare de către Corpul de Control al ministerului Sănătății a „investițiile făcute de MS și de autoritățile locale în sisteme de ventilație în unitățile spitalicești și starea acestora și gradul de amortizare al investițiilor”.

În ceea ce privește infrastructura pentru arși, raportul scoate în evidență că, la data de 30 octombrie 2015, pentru Spitalul de Arși București „există recomandarea să interneze toate cazurile grave din țară fără să dispună de infrastructura necesară pentru arșii grav”. La nivel național, mai există cinci paturi la Spitalul de Urgență, Timișoara, două paturi la Spitalul Militar Central București, alte două paturi la Spitalul „Agripa Ionescu”.

Raportul precizează că a existat „un număr mare de incidente majore și decese legate de transferul aeromedical”, dar și că există mai multe neconcordanțe legate de „modul de selectare al pacienților pentru transfer, momentul transferului, decizia finală de transportabilitate și lipsa unui medic de terapie intensivă cu experiență în ventilația mecanică din echipa de transfer”.

O altă „problemă majoră de securitate este reprezentată de lipsa planului alb la nivelul spitalelor de urgență. „Au fost spitale care au anunțat că au declanșat Plan Alb, dar la nivel de DSP nu există o coordonare a acestora. (…) Mobilizarea masivă a cadrelor medicale a fost în mare parte spontană și mai puțin datorită unui plan anterior de mobilizare, cunoscut cadrelor medicale și exersat prin simulări. Planul ar fi presupus existența unui cadru medical care să asigure eliberarea rapidă de paturi de terapie intensivă, realocarea urgențelor către alte spitale, care nu erau implicate în îngrijirea răniților- lucru care nu s a întâmplat!”, mai este menționat în respectivul raport.

Actualul ministru al Sănătății, Florian Bodog, a explicat, printr-un comunicat de presă, că în instituția pe care o conduce, nu există înregistrat un astfel de raport. De asemenea, acesta a declarat, pentru MEDIAFAX, că „șefii departamentelor din minister au declarat sub semnătură că acest document nu se regăsește în instituție”.

„La Ministerul Sănătății nu există niciun Raport elaborat la începutul anului 2017, care să conțină informații privind intervenția autorităților sanitare în cazul „Colectiv”. Un astfel de document nu se regăsește nici în Protocolul de predare-primire care a fost semnat de către cei doi miniștri în data de 5 ianuarie 2017, atunci când coordonarea Ministerului Sănătății a fost preluată de către ministrul Sănătății, prof. dr. Florian Bodog de la ministrul Vlad Voiculescu”, reise din comunicatul instituției.

În replică, fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, pe mandatul căruia s-a întocmit acest raport, a explicat, pe pagina sa personală de Facebook că „raportul este înregistrat cu nr 9/3.01.2017 la registratura cabinetului MS de unde ulterior a fost remis Direcțiilor de specialitate din MS. Și nu pot să cred că domnul Bodog, secretarii de stat și consilierii dânsului nu știu despre acesta. Și nu pot să cred că domnul Bodog nu știe cum funcționează o registratură. Într-un punct are dreptate domnul Bodog: raportul nu este elaborat „la începutul anului 2017″, ci în cele șapte luni premergătoare, atât cât eu și echipa mea am fost la Ministerul Sănătății. Nu își închipuie nimeni că echipa dumnealui s-ar fi ocupat cu așa ceva..”.

Vlad Voiculescu mai precizează că autorul raportului, Elena Copaciu, „îi cerea pe 13 Octombrie domnului ministru Bodog o audiență pentru a ajuta la eliminarea barierelor pentru aplicarea ordinului 476, referitor la îngrijirile medicale pentru pacienții cu arsuri”.

În urma incendiului de la Clubul „Colectiv”, din 30 noiembrie 2015, 64 de tineri și-au pierdut viața, iar alți 146 au fost răniți.