#Colectiv. Ce s-a schimbat după tragedie: amenzi mai mari, dar sute de baruri încă n-au autorizații ISU

Intervenția din seara zilei de 30 octmbrie 2015 ar fi trebuit să fie o lecție pentru autorități, dar mai ales pentru conștiința patronilor de cluburi. Lucrurile se mișcă încet și se văd, la doi ani distanță, modificări doar în ceea ce privește ligislația de funcționare a localurilor sau în modul teoretic de intervenție al echipelor medicale.

Agenția MEDIAFAX vă prezintă principalele schimbări făcute de către autorități după această tragedie, referitoare la procedurile de autorizare a localurilor, precum și la nivelul intervențiilor medicale în situații extrem de grave.

Aproape 9.000 de cluburi, baruri sau discoteci funcționează, în prezent, în România. Dintre acestea, 725 nu au avizul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) și doar 120 au cerut să li se elibereze o autorizație de securitate la incendiu.

VIDEO Poliția Bucrești a confiscat O TONĂ de artificii și petarde dintr-o locuință din Capitală

15:43

EXTERNE Parlamentarii germani susțin REFORME pentru a proteja Curtea Supremă de ingerințe politice

15:42

În aceste condiții, nici nu e de mirare că cel puțin o parte dintre victimele „Colectiv” se gândesc de două ori înainte să intre într-un club.

„Astăzi, când intri într-un club, ai încredere că acel local are autorizație și-ți va fi pusă viața în pericol? Nu am încredere în absolut niciun club, nici dacă vine patronul și îmi zice: Am toate autorizațiile, îți arăt și afișul. Eu nu cred nici dacă văd afișul, pentru că mă gândesc că poate fi falsificat. Nu mai am încredere absolut deloc. În schimb, ce fac atunci când intru într-un club este să fiu un pic mai atent la interior”, povestește Cristian Matei, supraviețuitor al incendiului din octombrie 2015.

Totuși, statul încearcă să modifice câte ceva pentru a preîntâmpina o altă tragedie similară celei din Clubul „Colectiv”.

Printre primele măsuri care s-au luat de către autorități la scurt timp după evenimentul din „Colectiv” a fost mărirea cuantumului amenzilor pentru încălcarea de către patronii localurilor din România a legislației privind securitatea la incendiu.

Potrivit reprezentanților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), înainte de momentul 30 octombrie 2015, cuantumul amenzii pentru lipsa autorizației de securitate la incendiu era cuprins între 2.500 lei și 5.000 lei, iar o mare parte dintre patronii de localuri care încălcau legea ajungeau să plătească, în termen de 48 de ore, suma de 1.250 lei.

„În acest moment, punerea în funcțiune fără obținerea autorizației de securitate la incendiu se sancționează cu amendă cuprinsă între 20.000 lei și 50.000 lei”, se arată într-un comunicat IGSU, remis Agenției Mediafax.

De asemenea, în perioada noiembrie 2015 – 01 octombrie 2017, la nivel național, au avut loc 23.618 acțiuni de îndrumare și control, în urma cărora au fost aplicate 16.871 amenzi contravenționale, în cuantum de 58.093.176 lei (peste 12,6 milioane de euro), potrivit datelor furnizate de IGSU.

Tot la scurt timp după incendiul de la Colectiv a fost aprobată Hotărârea Guvernului 915, menită să schimbe foarte mult procedura de funcționare a localurilor. Astfel, HG 95 le-a permis angajaților IGSU să recurgă la măsura de închidere a spațiilor comerciale neconforme.

„Specialiștii în prevenire recurg la închiderea acestor spații atunci când, pe timpul verificărilor, constată depășirea numărul de utilizatori (clienți – n.r.) cu peste 10%, desființarea sau reducerea căilor de evacuare ori desființarea instalațiilor speciale de stingere, detectare, semnalizare și avertizare, precum și alte încălcări grave care amenință viața ocupanților”, precizează reprezentanții IGSU.

Au fost închise definitiv 48 de de localuri la nivel național

Potrivit statisticilor IGSU, în perioada noiembrie 2015 – octombrie 2017, au fost înregistrate 113 situații în care pompierii au constatat încălcări grave privind securitatea la incendiu, fiind oprită activitatea acestor spații pe loc. Dintre acestea, 65 de localuri au fost redeschise, după ce au fost îndeplinite măsurile de siguranță pentru clienți, rămânând astfel închise 48 de spații. De asemenea, un număr de 353 de patroni au luat decizia proprie de a-și suspenda activitatea, întrucât nu erau îndeplinite cerințele de protecție la incendiu.

La Suceava, de exemplu, nouă cluburi care nu aveau autorizație de funcționare eliberată de pompieri și-au închis porțile, decizia aparținând proprietarilor cluburilor care nu au vrut să facă investiții pentru obținerea autorizării ISU.

După incendiul de la Colectiv, pompierii din Botoșani au amendat cinci cluburi din județ care funcționau fără autorizație de securitate la incendiu și puneau în pericol viața clienților, valoarea amenzilor fiind de 224.500 de lei. Reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență spun că niciun local din județ nu a fost închis în urma controalelor efectuate, însă proprietarii cluburilor care nu dețineau această autorizație fie și-au închis de bună voie localurile, fie și-au obținut actele necesare funcționării.

O situație interesantă a avut loc în Cluj, unde solicitările de emitere a autorizației de securitate la incendiu depuse la ISU, au crescut cu 149% după incendiul din clubul Colectiv.

În Maramureș, trei cluburi și-au suspendat activitatea și au fost depuse cereri pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu pentru 31 astfel de localuri, dintre care 19 au obținut autorizația, la nivelul județului Satu Mare neexistând localuri, cluburi, baruri pentru care să fi fost dispusă măsura opririi funcționării.

Modificările aduse legislației în ceea ce privește obținerea autorizației de securitate la incendiu au continuat și în anul 2016, prin HG 571/2016, care reglementează spațiile minime necesare pentru desfășurarea diferitelor activități.

„Pentru unele destinații, valoarea de referință (reprezentantă de suprafață – n.r.) s-a mărit, în corelare cu prevederile tehnice specifice, iar pentru cele care au impus o atenție sporită, din punct de vedere al riscului la incendiu, actul normativ stipulează arii cum ar fi: 100 de metri pătrați pentru spațiile publice amenajate la subsol, demisol sau la mansardă, 150 mp pentru cele de învățământ, supraveghere, îngrijire sau cazare/adăpostire copii preșcolari, elevi, studenți, bătrâni, persoane cu dizabilități sau lipsite de adăpost, ori 200 mp pentru spații cu destinația comerț, producție și depozitare, dispuse în clădiri de locuit colective”, explică specialiștii IGSU.

Aceștia mai precizează faptul că pe parcursul celor doi ani scurși de la incendiul din Colectiv s-ar fi îmbunătățit și cadrul de obținere a autorizațiilor de securitate la incendiu, prin reducerea birocrației din sistem, astfel că „în perioada noiembrie 2015 – 01 octombrie 2017, numărul solicitărilor privind emiterea avizelor/autorizațiilor de securitate la incendiu a ajuns la 49.553, fiind înregistrată o creștere de 84 % privind eliberarea acestor acte administrative, comparativ cu perioada de timp precedentă”, se arată în comunicatul IGSU, remis agenției MEDIAFAX.

Cum s-au modificat procedurile de intervenție medicală

„După tragicul eveniment de la Clubul Colectiv a fost adoptat un plan de măsuri pentru reducerea timpului de intervenție. Principala modificare este o completare a prevederilor care erau în vigoare înainte de acest incendiu, care constă în posibilitatea declanșăriirii Planului Roșu de către angajații din dispeceratele IGSU, atunci când există informații cu privire la probabilitatea ridicată că evenimentul este unul major din punct de vedere al victimelor. Pentru fiecare județ, în funcție de numărul de resurse, precum ambulanțele, și în funcție de gradul de operativitate al ambulanțelor, s-a prestabilit un număr de victime la care se declanșează obligatoriu Planul Roșu de intervenție”, a declarat, pentru agenția MEDIAFAX, prim-adjunctul IGSU, colonel Cristian Radu.

De asemenea, potrivit reprezentanților IGSU, după incendiul de la Colectiv au mai fost instituite și ale măsuri prin care autoritățile vor să reducă timpulul de intervenție în cazuri extrem de grave. Una dintre aceste măsuri se referă la alertarea ambulanțelor. Până la momentul tragediei din fosta fabrică Pionierul, alertarea se făcea prin apelarea fiecărei ambulanțe în parte, iar în prezent a fost introdus un cod unic, pe un canal de comunicație pentru toate ambulanțele, prin care se dă un semnal unic de declanșare a Planului Roșu.

Potrivit specialiștilor IGSU, în momentul în care se dă acest semnal unic, ambulanțelor li se comunică adresa evenimentului și toate trebuie să se deplaseze în acea direcție. Ambulanțele care sunt ocupate cu cazuri minore în momentul declanșării Planului Roșu sunt obligate să transporte pacienții cu urgențe minore la cea mai apropiată unitate medicală, iar din acel moment ambulanța liberă pleacă și ea către evenimentul pentru care s-a instituit Planul Roșu de intervenție.

O altă măsură importantă pe care autoritățile au luat-o după Colectiv se referă la instituirea unei frecvențe unice de comunicare între ambulanțe și SMURD, prin care resursele celor două servicii să se audă reciproc, astfel încât să se poată face transportul uniform al victimelor către spitale fără să se supra-aglomereze doar anumite unități medicale. De asemenea, autoritățile au schimbat sistemul de intervenție astfel încât toate instituțiile de ordine publică sau de fluidizare a traficului să fie notificate în ceea ce privește instituirea Planului Roșu.

De exemplu, în prezent – în comparație cu procedurile de dinainte de Colectiv – se poate notifica Poliția Rutieră pentru acordarea de sprijin pentru fluidizarea traficului în vederea transportării victimelor către spitale.

Medic: „Nu s-au schimbat multe. Noi suntem obișnuiți să trecă mult mai mulți ani”

Dincolo de toate problemele cu care sistemul de intervenție s-a confruntat în noaptea de 30 octombrie 2015, sute de medici, asistenți și voluntari au muncit cot la cot, ore în șir, pentru a stabiliza, bandaja, intuba și opera valul de victime, care a ajuns în spitalele din Capitală.

Cele mai asaltate spitale au fost Floreasca și Spitalul de Arși. Imaginile de pe camerele de supraveghere ale Spitalului Floreasca au suprins momente în care Unitatea de Primirie Urgențe (UPU) a fost depășită de numărul mare de victime. Forfota din acele ore arată exact situațiile limită la care au fost supuși atât medicii, cât și victimele și rudele acestora. Nu mai puțin de 56 de persoane au ajuns la UPU pentru îngrijiri. Medicii își aduc aminte că multe dintre ele au venit cu mijloace proprii, nu cu ambulanțele.

„Am ajuns la spital, în jur de ora 23.00 și câteva minute. Atunci, am fost frapat de liniștea care era. Nu era decât o singură ambulanță în fața spitalului. L-am sunat pe directorul medical, i-am informat pe toți că este foarte probabil să declanșăm planul alb, la nivelul spitalului nostru. Ceea ce s-a și întâmplat. Când am deschis ușile din spațiul de resuscitare de la noi, în momentul acela, am rămas interzis. I-am văzut. Erau toate paturile din UPU…cred că erau puse cinci tărgi, printre ele, erau puși niște pacienți pe scaune. Am recunoscut niște colegi din ATI, ceea ce înseamna că procedura (planul alb -n.r.) funcționa. A fost un moment în care nu era nevoie să comunicăm verbal. Ne înțelegeam din priviri. M-am uitat în triaj și lucrurile erau mai dramatice, în sensul că erau câțiva pacienți, care nu aveau unde să stea. Noi avem, în subsol, un număr suplimentar de paturi, în caz de dezastre”, a explicat, pentru MEDIAFAX, șeful Unității Primiri Urgențe a Spitalului Floreasca, dr. Bogdan Oprița.

Momentele tensionate din UPU au pus medicii în fața unor decizii care puteau face diferența între viață și moarte. Numărul mare de ambulanțe care aduceau victime în mod continuu deja ridica problema depășirii capacității spitalului.

„Am luat legătura și cu colega, care era la fața locului pentru că în momentul acela, am zis că avem o problemă: s-ar putea să vină mai multe victime. (…)Victimele cele mai grave care veniseră erau într-o stare de conștiență alterată și care necesitau să fie intubate. În acel moment, ne-a fost foarte clar că dacă ne apucăm să intubăm toți pacienții s-ar putea să fie depășită capacitatea de ventilație mecanică”, a adăugat Bogdan Oprița.

Misiunea de a informa aparținătorii victimelor a fost, poate, cea mai dificilă pentru personalul medical. Părinți, rude și prieteni au așteptat cu sufletul la gură zeci de minute pentru a afla și cele mai mici vești despre starea celor apropiați lor.

„Toți așteptau informații. Am făcut o listă provizorie și am luat deciza, împreună cu conducerea spitalului, că trebuie să mergem să anunțăm oamenii despre ceea ce s-a întâmplat pentru că e corect ca ei să știe. Eu aveam deja informația că, la fața locului, se încheiase evacuarea și că există un număr mare de morți. Mi-am asumat, am intrat în sala respectivă, cu oameni înfrigurați, care așteptau cu emoție, cu frică. Unii răsuflau ușurați”, a precizat, medicul.

Prin clipe de foc au trecut și medicii de la Spitalul de Arși din Capitală. Aici au ajuns 37 de victime cu arsuri inhalatorii și pe o suprafață mare din corp.

„Am pierdut, din păcate, șase sau șapte pacienți. Au avut arsuri foarte mari, arsuri inhalatorii. Ne aducem aminte că au fost foarte multe leziuni de căi respiratorii. Au fost si substanțe chimice acolo, în afară de flacăra și de deflagrația care s-au produs și șansele unora dintre pacienți erau foarte, foarte scăzute încă de la internare. Una peste alta, sunt mândru de ceea ce am realizat ca și colectiv. Am salvat foarte multe vieți atunci”, a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul executiv al Spitalului de Arși din București, dr. Cristian Nițescu.

Peste 20 de medici au fost organizați în patru echipe pentru patru săli de operații, fiecare cu câte un anestezist.

„Primii pacienți au început să apară pe la ora 11.00 și practic, până la ora 03.30, toți erau toaletați, intrasem cu ei în sala de operații. Am făcut patru echipe, patru săli de operații, patru anesteziști și lucrurile au mers bine. Nu a fost niciun moment de gringoladă. Noi am mai avut pacienți multipli – șase, opt, zece mineri, de la fabrica de armament”, a adăugat Nițescu.

Întrebat dacă s-a schimbat ceva în acești doi ani, medicul Cristian Nițescu a explicat că „nu s-au schimbat foarte multe lucruri. Probabil că noi, ca țară, suntem obișnuiți să trecă mult mai mulți ani. Ceea ce nu am înțeles niciodată este de ce lucrurile se urnesc, se mișcă doar în anumite situații speciale, când lucrurile ar trebui făcute și organizate din timp”.

Autor

Andreea Traicu

Autor

Nicolae Oprea

Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul ... vezi toate articolele

Autor

Oana Despa