„M-am trezit pe cap, ieri, la unul din cursurile mele, cu o purtătoare de acoperământ islamic. Nu o burka, aceea care ascunde complet capul, inclusiv fața, ci mai degrabă ceva care semăna cu ceea ce numim în mod obișnuit hijab sau al-amira (…) La o întrebare vădit benignă, zic eu, adresată în afara orelor de curs (de fapt, după ele) legată de eventualitatea ca persoana în cauză să ia în calcul, măcar ca simplă ipoteză de lucru, rugămintea mea de a se gândi dacă, totuși, chiar e cazul să-și afișeze în chip atât de ostentativ credința, am primit, în loc de răspuns, un șir de zbierăte”, scrie pe blogul personal, Forin Diaconu, profesor în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității București.
Ca urmare a discuției dintre cei doi, profesorul lasă de înțeles, pe blogul său, că studenta este cea care a creat tensiunile, prin reacțiile ei.
„Cu puținele cuvinte pe care le știe în limba română, persoana în cauză – relativ recent ajunsă în România, pe cât am înțeles, ca refugiat sau azilant – mi-a transmis, printre alte răcnete: „Eu am drepturi!”. Perfect adevărat. Are drepturi, desigur, ca orice alt azilant sau refugiat; știu și eu asta. Doar că drepturi am, la naiba, și eu, nu numai domnia sa. (…) Prin urmare, cred că simbolurile religioase de orice fel NU trebuie afișate sau purtate la vedere, în clădirile în care funcționează instituții de stat (cu excepția acelora care au, din start, un profil care face trimitere directă la religie – cum ar fi liceele confesionale, dacă ele sunt de stat, ca și facultățile de stat care pregătesc viitori clerici)”, mai reise din postarea profesorului.
În acest caz, conducerea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) explică faptul că a primit deja o sesizare, dar care nu este încă înregistrată, iar dacă se confirmă astfel de fapte, profesorul riscă o amendă până la 100.000 de lei.
„Se cunoaște speța, există o plângere a unui deputat din Parlamentul României, dar care nu a fost încă înregistrată. Vom efectua procedurile legale, adică audieri, un raport asupra plângerii și o decizie în colegiu. În astfel de situații, dacă se ajunge la constatare, sancțiunea poate să pornească de la 2.000 și poate să ajungă la 100.000 de lei, în funcție de circumstanțele faptei și în funcție de valorile încălcate. Eu cred că putem să dezbatem în societate orice subiect, oricât de sensibil ar fi, dacă avem scopul de a găsi soluții pentru un subiect sau altul și nu pentru a incita la ura de orice fel”, a declarat, pentru MEDIAFAX, preșdintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Ferenc Asztalos.
Conducerea Facultății de Științe Police a Universității București a comunicat că, în prezent, se desfășoară o anchetă internă cu privire la situația în care a fost implicat profesorul Florin Diaconu.
„Încă de la mijlocul lunii octombrie, când am aflat de această situație, și până astăzi, am fost în legătură permanentă cu studenta (refugiată originară din lrak) asigurându-ne că beneficiază de toate drepturile conferite de lege și că are acces neîngrădit la toate cursurile și evenimentele organizate de Facultatea de Știinte Politice. Discuțiile purtate au relevat faptul că studenta nu a reclamat încălcarea drepturilor sale. Ne exprimăm preocuparea pentru respectarea în continuare a imaginii publice și a drepturilor tinerei studente, în contextul unui interes public crescut în ceea ce o privește”, a explicat decanul Facultății de Științe Police a Universității București, Ionela Băluță.
Ministerul Educației a luat la cunoștință cele întâmplate și menționează că astfel de atitudini nu sunt acceptate în procesul educativ.
„Am sunat la Universitate și mi s-a comunicat că a existat o discuție, în contradictoriu, între domnul profesor și o studentă musulmană. Ce-i drept, despre profesorul respectiv se cunoaște că ar avea mai multe inițiative legate de schimbarea legislației, în sensul, de a se interzice purtarea vălului islamic în România. Cei doi au discutat și cu decanul și s-a ajuns la o anumită înțelegere, în sensul că, studenta nu a depus nicio plângere cu privire la această situație, iar profesorul va trebui să fie obiectiv, la examene, atunci când o va nota pe studenta în cauză. Ministerul Educației, în toate deplasările internaționale, promovează egalitatea de șanse, indiferent de rasă sau religie, promovează România ca fiind o țară tolerantă. O astfel de atitudine, precum cea a profesorului, dacă cineva vrea să o adopte, să o facă în afara procesului de educație, în afara orelor de curs. Ministerul Educației se delimitează de astfel de practici”, a declarat, pentru MEDIAFAX, secretarul de stat pe învățământ universitar, Gigel Paraschiv.