Potrivit unui comunicat transmis de către OMS, sunt peste 160.000 de persoane nou diagnosticate cu HIV în întreaga regiune europeană, incluzând peste 29. 000 de cazuri noi din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European (UE / SEE), această tendință a continuat și în 2016.
De asemenea, OMS anunță că peste jumătate (51%) dintre diagnosticările cu HIV raportate au loc într-un stadiu avansat al infecției, astfel regiunea europeană devenind singura zonă din întreaga lume unde numărul de cazuri noi de infecții cu HIV este în creștere.
„Acesta este cel mai mare număr de cazuri noi înregistrate vreodată într-un an. Dacă această tendință persistă nu vom reuși să atingem obiectivul de a pune capăt epidemiei de HIV până în 2030. Testarea persoanelor cu întârziere, în special a celor cu risc crescut de infecție, are ca rezultat un tratament tardiv și contribuie la răspândirea continuă a infecției cu HIV. Pentru persoanele diagnosticate într-un stadiu avansat sunt cu atât sunt mai multe șanse de a dezvolta SIDA, ceea ce duce la mai multe suferințe și la moarte”, a explicat directorul Biroului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale a Sănătății, Zsuzsanna Jakab.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor anunță că, în medie, durează aproximativ 3 ani de la momentul infectării unei persoane până când aceasta este diagnosticată, ceea ce este mult prea mult.
„Acest lucru duce la rezultate mai slabe pe termen lung în domeniul sănătății pentru mulți oameni care sunt diagnosticați cu întârziere și, de asemenea, sporește riscul transmiterii ulterioare a infecției cu HIV. Două treimi, adică 68%, din noile cazuri diagnosticate cu SIDA în regiunea UE/SEE au avut loc în termen de numai trei luni de la diagnosticarea cu HIV, ceea ce indică faptul că acești oameni au suferit infecția cu mai mulți ani în urmă”, a subliniat dr. Andrea Ammon, directorul Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.
Șeful Biroului Organizației Mondiale a Sănătății pentru România, dr. Miljana Grbic, a precizat că este necesară colaborarea instituțiilor, în special, în cazul persoanelor care vin din medii fulnerabile.
„Pentru a stopa epidemia de HIV/SIDA în Europa trebuie avem diferite strategii de testare timpurie, mai ales pentru populațiile vulnerabile, și aici mă refer inclusiv la servicii de diagnostic rapid, la testarea HIV de către furnizorii non-medicali, precum și la autotestarea HIV. De asemenea, trebuie să asigurăm consiliere și îngrijire promptă, iar tratamentul trebuie să fie accesibil tuturor, indiferent de stadiul infecției. Autoritățile europene trebuie să implementeze programe prin care să intervină la timp pentru ca virusului să nu se răspândească și să asigure programe HIV sustenabile”, a declarat dr. Miljana Grbic, Șef al Biroului Organizației Mondiale a Sănătății pentru România.
Conform datelor generale până la 30 septembrie 2017, Ministerul Sănătății arată că, în acest an, au fost depistate peste 470 de cazuri noi de HIV/SIDA și 121 de decese din această cauză.
Chiar dacă incidența bolii în România a scăzut, în special după introducerea vaccinului, în urmă cu mai bine de 20 de ani, dar și datorită programelor naționale de prevenție, în continuare există o tendința de creștere a numărului persoanelor infectate din cauza administrării cu droguri intravenoase.
Ministerul Sănătății plătește anual, prin Cassa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru fiecare pacient tratat, peste 26.000 de lei.
Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) demarează, în perioada noiembrie-decembrie, o campanie cu privire la informarea și prevenția acestei afecțiune, iar oamenii trebuie să știe că se pot testa gratuit la Direcțiile de Sănătate Publică Județene.
În fiecare an, pe 1 decembrie, se sărbătorește Ziua Mondială de Combatere HIV/SIDA.