„Proiectul inițiat împreună cu președintele Camerei Deputaților nu face decât să recunoască odată în plus rolul monarhiei și al casei regale și recunoașterea trebuie să se realizeze într-un mod concret. Eu sper ca urmașii Casei Regale să ajute România, așa cum a făcut-o în legătură cu aderarea la UE și NATO”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.
Întrebat dacă există vreo incompatibilitate între prevederile proiectului și forma de guvernământ din România, președintele Senatului a declarat că această problemă nu poate fi invocată.
„Chiar dacă suntem republică, Casa Regală a funcționat în condițiile actuale în România și am organizat funeralii la nivel de șef de stat pentru Regele Mihai. Nu intră în contradicție. Discuția nu afectează prevederile constituționale. De la PSD nu am avut niciun parlamentar care să se opună, sunt observații făcute de ministerele Justiției și de Finanțe care trebuie discutate”, a mai spus președintele Senatului.
Legat de finanțarea care ar urma să fie dată Casei Regale prin adoptarea legii, Tăriceanu a afirmat că: „Tot timpul apare discuția sursei de finanțare, am fost întrebat și dacă dam bani Casei Regale. Nu dăm niciun ban. Există însă în proiectul de lege prevederea potrivit căreia va exista un aparat de lucru care să ajute Casa Regală să-și asigure funcțiile de reprezentare publică și care urmează să fie plătit de la buget, anual, prin HG, în cadrul bugetului de stat, transparent și legal”.
Premierul Mihai Tudose a declarat joi, într-o conferință informală cu presa, că Palatul Elisabeta trebuie să revină statului, iar membrii Casei Regale pot sta la Săvârșin. Declarațiile vin în contextul în care Executivul va da aviz negativ pe legea privind Statutul Casei Regale.
„România nu este monarhie, ci Republică. Palatul Elisabeta trebuie să revină statului român. Membrii Casei Regale pot să stea la Săvârșin sau în altă parteȚ, a declarat premierul Mihai Tudose la o întâlnire informală cu presa.
Anterior, a apărut informația că Executivul va da aviz negativ pe legea privind Statutul Casei Regale, proiect inițiat de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.
Comisia juridică și Comisia pentru cultură ale Senatului au decis, în ședința comună din 5 decembrie, să amâne dezbaterea și emiterea unui raport pentru Legea privind Statutul Casei Regale, inițiată de președinții celor două Camere, Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu.
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, au depus, pe 7 noiembrie, o inițiativă legislativă pentru reglementarea statutului juridic al Casei Regale a României, care prevede recunoașterea acesteia ca persoană juridică de drept privat. Potrivit expunerii de motive, inițiativa legislativă urmărește recunoașterea personalității juridice pentru Casa Regală a României.
De asemenea, se urmărește recunoașterea poziției de Șef al Casei Regale a României, ca poziție onorifică, asimilată protocolar cu aceea a unui fost șef de stat, între atribuțiile căruia se află adoptarea Statutului Casei Regale a României, instituirea unui serviciu administrativ al Casei Regale a României, strict în scopul îndeplinirii atribuțiilor sale publice, care să fie finanțat de la bugetul de stat, în limita alocării bugetare și atribuirea în folosință gratuită (cu păstrarea dreptului de proprietate publică al statului) a Palatului Elisabeta, ca sediu al Casei Regale a României. „Finanțarea cheltuielilor de funcționare curentă ale Casei Regale a României se asigură de la bugetul de stat, în limita aprobată anual prin Hotărâre a Guvernului”, potrivit textului normativ.
Potrivit unui comunicat al Senatului, aceste prevederi vor asigura cadrul pentru o implicare și mai intensă a Casei Regale în cadrul societății românești. „Este nevoie, mai mult decât oricând, de o instituție deasupra politicii partinice, în care românii să vadă un reper de echilibru și continuitate”, se arată într-un comunicat de presă al Senatului. Cei doi președinți ai Camerelor Parlamentului susțin că inițiativa legislativă este o recunoaștere pentru modul în care Regele Mihai și-a făcut datoria față de țară.