Ministrul Educației și-a făcut raportul de activitate. Cu ce se laudă după 6 luni de mandat

„Programele școlare pentru clasa a V-a se aplică din septembrie 2017. Pentru clasa a V-a, s-a distribuit în școli Compendiul introductiv pentru gimnaziu, care a acoperit conținuturile tuturor disciplinelor de studiu până la tipărirea și distribuirea manualelor în școli. Ultimele contracte de furnizare pentru manualele de clasa a V-a au fost semnate în data de 18.10.2017″, reiese din raportul de activitate al ministrului Educației.

Chiar dacă ministerul a semnat contractele de livrare a manualelor pentru clasa a V-a, încă din luna octombrie, nici până în prezent nu se știe câte edituri au întârziat manualele în școli și ce amenzi s-au dat din această cauză.

Legea manualului a fost o altă noutate, prin transformarea Editurii Didactice și Pedagogice într-o societatea comercială cu capital integral de stat, în subordinea Ministerului Educației.

„Societatea Editura Didactică și Pedagogică SA va realiza manualele școlare la solicitarea directă a Ministerului Educației Naționale, pe bază de contract. Complementar, poate desfășura și alte activități conexe pentru realizarea obiectului său de activitate”, se mai arată în document.

În raportul de activitate, Liviu Pop a menționat și proiectul-pilot de digitalizare a unui județ. Astfel, toate unitățile școlare din Buzău vor fi dotate cu tablete pentru uzul elevilor, laptopuri pentru profesori, table inteligente, videoproiectoare și ecrane de proiecție.

Stimularea învățământului dual a fost o altă măsură luată de minister în ultimele șase luni. Astfel, a fost finalizat planul metodologic, iar pentru anul școlar în curs s-au realizat 106 clase de învățământ dual. De asemenea, a fost reorganizat Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, incluzându-se domeniul educației antreprenoriale.

Printre alte realizări amintite de Liviu Pop se numără și alocarea fondurilor de la bugetul de stat pentru obiectivele de investiții privind construcția și reabilitarea a 500 de creșe, grădinițe, școli.

În raportul de activitate este menționat și proiectului strategic CRED (Curriculum relevant, educație de calitate pentru toți) prin care se va revizui curriculumul pentru învățământul primar și gimnazial, se vor forma cadre didactic, bugetul fiind de 42 de milioane de euro.

„La solicitarea MEN, inspectoratele școlare își dezvoltă, pe site-urile proprii, un spațiu de organizare a resurselor educaționale deschise pentru sprijinirea elevilor și profesorilor în procesele de învățare-predare-evaluare (diferite tipuri de materiale de învățare, suporturi de curs, proiecte, experimente și demonstrații, dar și programe școlare, ghiduri pentru profesori, alte materiale educaționale cum ar fi articole, module, prezentări ce acoperă atât sfera curriculară, cât și cea extracurriculară)”, se mai arată în raportul lui Liviu Pop.

Ministerul Educației a continuat programul pilot Masa Caldă, proiect demarat de fosta guvernare, prin care se alocă un suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat.

În ceea ce privește programul Școala după Școală, a fost realizată inventarierea intervențiilor derulate la nivel național și a fost revizuită metodologia de organizare a acestui program.

Liviu Pop vorbește, în raportul său de activitate, și de măsuri înteprinse la nivelul invățământului superior, în special pentru studenții proveniți din grupuri dezavantajate, în vederea creșterii participării în învățământul terțiar, prin acordarea burselor sociale de cel puțin 600 de lei pe lună.

„Prin Proiectul privind Învățământul Secundar (ROSE), 8 instituții de învățământ superior de stat au derulat, în perioada iulie – septembrie 2017, 20 de programe de vară de tip punte pentru mai mult de 1.000 de elevi, prin Schema de Granturi Competitive pentru universități – Programe de vară. Se află, de asemenea, în curs de implementare 12 proiecte în cadrul Schemei de granturi pentru Centre de învățare, precum și 60 de proiecte necompetitive, având ca obiectiv general creșterea gradului de retenție în primul an de studii universitare, în special pentru studenții aflați în situații de risc”, se mai menționează în raportul respectiv.