„Guvernul consideră că este important ca organizațiile care sprijină și organizează migrația ilegală și primesc finanțare din străinătate să funcționeze în mod transparent. Proiectul de lege obligă astfel de organizații să-și înregistreze activitățile și să plătească un impozit de 25% pentru donațiile primite din străinătate, fonduri care urmează să fie cheltuite pentru protejarea frontierelor. În plus, organizațiile ar putea fi supuse unui ordin de resctricție, cu posibile consecințe identice unei interdicții. Având în vedere că legea se va aplica abia după intrarea în vigoare, finanțistul american George Soros are posibilitatea de a opri finanțarea migrației ilegale în Europa Centrală”, a spus Janos Lazar.
Șeful de cabinet al premierului Viktor Orban a precizat că Ungaria a oferit azil pentru aproximativ 1.300 de persoane în 2017, „din dorința de a-i ajuta pe cei care au probleme”.
Costurile pentru măsurile antiimigrație suportate de către contribuabilii ungari s-au ridicat la 883 de milioane de euro în ultimii doi ani, potrivit guvernului de la Budapesta.
Guvernul Ungariei a respins în repetate rânduri planul UE de relocare a refugiaților și a subliniat că nimeni nu-i poate impune unei țări să accepte anumiți cetățeni. În hotărârea luată la 6 septembrie, Curtea de Justiție a UE a respins apelurile Slovaciei și Ungariei cu privire la cotele obligatorii introduse în 2015 pentru a reloca solicitanții de azil din Grecia și Italia.
Partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, susține că Executivul comunitar a reînnoit presiunea asupra Ungariei prin trimiterea în instanță a chestiunii imigranților. Potrivit Fidesz, cotele obligatorii ar face parte din așa-numitul „Plan Soros”, prin implicarea organizațiilor asociate cu miliardarul ungaro-american George Soros în programul privind redistribuirea imigranților în statele membre.