Noile reguli care ar putea salva mii de românce. Pas cu pas, cum vor putea interveni polițiștii în conflictele domestice. DOCUMENT

În țara în care „bătaia e ruptă din rai” și unii oameni cred că victimele „își caută” un astfel de tratament din partea partenerilor, violența domestică trece, adesea, prin multe stadii înainte de pumni și picioare. Femeile nu sunt agresate doar fizic, ci și verbal, spiritual, emoțional, aspecte la fel de grave care, prin semnarea Convenției de la Istanbul, trebuie combătute prompt. Proiectul anunțat ieri de Guvern trece în revistă faptele care constituie acte de violență domestică și menționează că ele intră sub incidența legii indiferent dacă au loc în public sau acasă, în mediul privat.

„În sensul prezentei legi, violența domestică înseamnă orice inacțiune sau acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soți sau foști soți, precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima. Violență domestică constituie și amenințarea cu astfel de acte ori împiedicarea exercitării drepturilor și libertăților fundamentale, precum și privarea arbitrară de libertate a unui membru de familie.

Violența împotriva femeilor constituie, violență domestică și reprezintă o formă de discriminare care cuprinde toate acțiunile de violență de gen care au produs sau puteau produce femeilor vătămarea sau suferința fizică, sexuală, psihologică sau economică, inclusiv amenințările cu asemenea acțiuni, coerciția sau privarea arbitrară de libertate, indiferent dacă aceste acțiuni survin în public sau în viața privată”, prevăd modificările propuse de Executiv.

Astfel, violența domestică poate îmbrăca multe forme, de la tortura psiholgică (impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, prin amenințare verbală sau în orice altă modalitate, șantaj, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță care prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise creează temere) la vătămarea fizică efectivă, distrugerea vieții sociale (impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ sau a locului de muncă , interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuința comună, privarea de acces în spațiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenționată de acces la informație), dar și violență spirituală -subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă și de învăța copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile.

CITEȘTE AICI, INTEGRAL, PROIECTUL DE LEGE PRIVIND COMBATEREA VIOLENȚEI DOMESTICE INIȚIAT DE GUVERN

Cea mai importantă schimbare care va interveni odată cu adoptarea acestui proiect este introducerea ordinului de restricție de urgență ce va putea fi emischiar de către polițiști, dacă, odată ajunși la fața locului, aceștia constată că există o situație în care viața sau integritatea fizică a victimei ar putea fi puse în pericol.

Mai mult, aceștia au dreptul de a pătrunde în locuință chiar dacă proprietar este agresorul, pot înregistra toată intervenția pentru ca materialele să fie folosite drept probe în instanță și pot folosi chiar forța și toate mijloacele pe care le au în dotare.

„Pentru verificarea sesizărilor privind violența domestică și în scopul obținerii de probe cu privire la aspectele ce fac obiectul sesizării, polițiștii au dreptul de a pătrunde în domiciliul sau reședința oricărei persoane fizice, fără acordul acesteia, precum și în sediul oricărei persoane juridice, fără acordul reprezentantului legal al acesteia, dacă sesizarea indică în mod expres că actele de violență domestică au loc sau au avut loc în spațiile respective”, se arată în documentul citat, la punctul 29.

În afara emiterii ordinului de protecție provizoriu, agentul poate lua și o serie de măsuri imediate care să înlăture pericolul la care este expusă victima. Aici intervine o altă schimbare extrem de importantă, și anume obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere, o brățară care să permită autorităților să-l monitorizeze constant pentru a se asigura că respectă interdicțiile care i-au fost impuse.

Pe larg, măsurile pe care polițiștii le pot lua chiar la fața locului pentru a proteja victima sunt:

– evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

– reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința comună;

– obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;

– obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere.

– obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute.

Există, însă, unele condiții care trebuie îndeplinite pentru ca agresorul să poată fi obligat, legal, să poarte o brățară electronică. Proiectul Guvernului stipulează că măsura poate fi dispusă atunci când acesta a fost deja obligat să păstreze o distanță minimă față de victimă, atunci când persoanele aflate în pericol își exprimă acordul pentru implementarea acestui sistem.

Ordinul de restricție provizoriu intră în vigoare imediat după emiterea sa, fără somație și fără trecerea unui anume termen și este valabil pentru o perioadă de 5 zile, cu posibilitatea de prelungire. Acesta se înaintează unității de poliție din care face parte agentul care l-a emis și, în termen de 24 de ore, parchetului care trebuie să confirme documentul. Mai departe, acesta urmează traseul judecătoriei și, odată ajuns pe masa judecătorului, acesta din urmă va emite un ordin de protecție cu o valabilitate mai mare.

Cererile pentru emiterea ordinului se judecă „de urgență”, iar instanța poate hotărî chiar să-l emită în aceeași zi, fără citarea părților, pe baza dovezilor transmise de polițist și procuror.

„În caz de urgență deosebită, instanța poate emite ordinul de protecției și fără citarea părților, chiar și în aceeași zi, pronunțându-se pe baza cererii și a actelor depuse, fără concluziile părților. În soluționarea cererii, nu sunt admisibile probe a căror administrare necesită timp îndelungat.

Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare. Soluționarea cererilor nu poate depăși un termen de 72 de ore de la depunerea cererii”, mai arată noile reguli.

Convenția de la Istanbul nu prevede, însă, modificări doar în ceea ce privește situația victimelor, ci și pe cea a agresorilor, cărora trebuie să le fie asigurată cazarea, în cazul în care sunt evacuați din locuință, și trebuie reintegrați în societate.

„Autoritățile locale au obligația de a asigura în cadrul serviciilor sociale existente, găzduire pentru agresori în cadrul centrelor rezidențiale pentru persoanele fără adăpost și adăposturilor de noapte, care funcționează în conformitate cu Legea nr. 292/2011 privind asistența socială, cu modificările și completările ulterioare”, mai scrie în proiectul Guvernului.

Esențială pentru distrugerea, în timp, a acestui fenomen este și prevenirea violenței domestice, iar autoritățile sunt obligate de reglementările internaționale să ia măsuri în acest sens. Astfel, proiectul Guvernului prevede înființarea de centre de primire în regim de urgență a victimelor violenței domestice, centre de recuperare pentru victimele violenței domestice ori locuințe protejate, dar și a unor centre pentru servicii de informare și sensibilizare a populației și a centrelor de asistență destinate agresorilor.

„Serviciile sociale destinate agresorilor sunt organizate în centre de zi care au ca obiectiv reabilitarea și reinserția socială a acestora, prin asigurarea unor măsuri de educație și consiliere. În condițiile legii, centrele pot monitoriza tratamentul adicțiilor”, mai prevede proiectul.

De asemenea, victimele violenței domestice vor putea apela o linie telefonică de urgență, un help-line care să ofere permanent servicii de informare și consiliere.

Ieri, purtătorul de cuvânt al Guvernului a transmis că Executivul a redactat un proiect de lege care prevede măsuri drastice pentru agresori, asta după ce, la finalul lunii ianuarie, o femeiede 38 de ani a fost ucisă de soțul ei chiar în grădinița la care lucra, cu toate că victima avea un ordin de restricție împotriva acestuia.

În momentul de față, statul are toate pârghiile pentru a încerca să controleze fenomenul care ia amploare pe zi ce trece, un subiect tabu în România despre care victimele nu vor să vorbească.Legislația în materie a fost modificată ultima dată în 2012, dar fără rezultate concrete.