„În calitate de președinte al Delegației Permanente a Ucrainei la Adunarea Parlamentară a NATO, sunt profund îngrijorată în privința poziției autorităților de la Budapesta față de stabilirea unei date de întrunire a Comisiei Ucraina-NATO, organizată la nivelul miniștrilor Apărării. Sunt convinsă că acest comportament se datorează controverselor din jurul legii educației din Ucraina”, a transmis Friz prin intermediul contului de Facebook.
Potrivit diplomatului ucrainean, Ungaria a recurs la un șantaj care subminează situația securității în Europa.
„Ar trebui subliniat faptul că poziția Ungariei, care a recurs la șantaj, nu este doar contraproductivă, ci subminează situația de securitate din Europa. Politica Rusiei și activitatea (organizației teroriste) Stat Islamic reprezintă amenințările-cheie din Europa și din lume. În acest sens, încercările Budapestei de a bloca reuniunea Comisiei Ucraina-NATO reprezintă o practică periculoasă de a amesteca aspectele umanitare bilaterale cu problemele de securitate și de apărare ale întregii regiuni”, a mai spus Irina Friz.
Șefa Delegației Permanente a Ucrainei la Adunarea Parlamentară a subliniat că „Ungaria nu doar contribuie în mod indirect la slăbirea eforturilor NATO de a minimaliza riscurile regionale, ci promovează politica Rusiei de a distruge NATO din interior”.
Irina Friz a transmis că partea ucraineană a propus și este pregătită să abordeze problemele generate de legea ucraineană a educației prin negocieri în spiritul dreptului internațional și a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, în baza mecanismelor programului național de cooperare cu NATO.
Reuniunea Comisiei Ucraina-NATO la nivel de miniștri ai Apărării, programată pentru 14-15 februarie, a fost blocată de Ungaria după ce ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a afirmat că Budapesta are nemulțumiri privind situația provocată de legea ucraineană a educației.
Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o nouă versiune a legii în privința educației, potrivit căreia va fi introdusă interzicerea școlilor ruse, ungare și române. Minoritățile naționale vor avea dreptul să studieze la școală doar o serie de materii în limbile native.