Postul Paștelui 2018. Semnificații și obiceiuri în Postul Mare

Postul Paștelui sau postul care precede Învierea Domnului este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată de peste an ale Bisericii Ortodoxe, de aceea este numit și Postul Mare.

În 2018, Perioada de post premergătoare Sfintelor Paști este de luni, 19 februarie, până sâmbătă, 7 aprilie, inclusiv.

În primele trei secole, durata și felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexandriei ș.a., unii posteau numai o zi sau două înainte de Paști, alții trei zile, alții o săptămână, iar alții mai multe zile, chiar până la șase săptămâni înainte de Paști, potrivit basilica.ro.

Ultima dintre cele șapte săptămâni de post deplin, Săptămâna Sfintelor Patimi, nu era integrată în postul Păresimilor, ci se socotea aparte.

Abiaîn secolul al IV-lea, după uniformizarea datei Paștilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de șapte săptămâni, durată pe care o are și astăzi. După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai și se postește până în seara Sâmbetei din săptămâna Patimilor, inclusiv.

Durata de 40 de zilea Postului Paștilor se întemeiază pe o tradiție vechi-testamentară, referitoare la numărul patruzeci când este vorba de cercetarea și pregătirea sufletului prin măsuri divine: Potopul a durat 40 zile, 40 de ani au rătăcit evreii în pustie, Moise a stat pe munte 40 zile pentru a primi Legea

Postul Paștilor este nu numai cel mai lung și mai important, ci și cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

Conform tradiției actuale a Bisericii, în cursul Postului Mare se postește astfel:

– în primele două zile – luni și marți din prima săptămână – se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă;

– în primele trei zile – luni, marți și miercuri – și ultimele două zile – vineri și sâmbătă din Săptămâna Patimilor, la fel;

– miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite, când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn;

– în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin;

– se dezleagă la vin și untdelemn în următoarele zile: Sfinții Patruzeci de Mucenici (9 martie), Joia Canonului Celui Mare, înainte și după prăznuirea Bunei Vestiri (24 și 26 martie) și în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii și în Joia Patimilor. La praznicul Bunei Vestiri și în Duminica Floriilor se dezleagă și la pește.

Totodată, pentru a păstra caracterul sobru al Păresimilor,Biserica a oprit prăznuirea sărbătorilor martirilor în zilele de rândale Păresimilor, pomenirile acestora urmând a se face numai în sâmbetele și duminicile din acest timp.

Sunt oprite, de asemenea, nunțile și serbarea zilelor onomasticeîn Păresimi, fiindcă acestea se fac de obicei cu petreceri și veselie, care nu sunt potrivite atmosferei de smerenie, de sobrietate și pocăință, specifică perioadelor de post. Odinioară legile statului bizantin asigurau respectul cuvenit Postului Păresimilor, interzicând toate petrecerile, jocurile și spectacolele în acest timp.

Rolul postului în viața credincioșilor

Postul presupune abținerea totală sau parțială de la anumite alimente și băuturi, în scop religios-moral. Însă doar reținerea de la anumite mâncăruri și băuturi trebuie însoțită și de reținerea de la gânduri, pofte, patimi și fapte rele, adică însoțirea postului trupesc cu postul sufletesc. Credinciosul trebuie să fie pios, smerit, să îi ajute pe semenii lui și să uite orice supărări, ură, să îi ierte pe cei care i-au greșit și să le ceară iertare celor cărora le-a greșit.

Alimente recomandate de nutriționiști, în perioadele de post

Din dorința de a ține post, foarte multe persoane apelează la alimente total nesănătoase din comerț, care sunt dezechilibrate din punct de vedere nutrițional. Află cum să mănânci sănătos în Postul Paștelui.

Pateul vegetal, mezelurile vegetale, chiftelele prăjite din soia, cartofii prăjiți, covrigul sau diversele combinații de făinoase (sticksuri, covrigei, inelele de pâine prăjită cu diverse arome) nu trebuie să ocupe cea mai mare parte din alimentația ta chiar dacă ți-ai propus să ții post.

De asemenea, nici excesul de pâine albă sau cartofi nu constituie o opțiune tocmai bună pentru o perioadă lungă de timp, deoarece organismul nu va avea zilnic nutrienții necesari pentru a funcționa la capacitate maximă.

Medicii spun că postul este unul foarte restrictiv, din punctul de vedere al alimentației, practicanții săi fiind privați de proteinele complexe ce se găsesc în carne, ouă și lactate. Aceste alimente pot fi înlocuite cu produse de origine vegetală, cum ar fi soia, fasole, ciuperci etc. Odată cu privarea de proteine, apare și o carență de vitamine și oligoelemente vitale, care se găsesc în produsele de origine animală (vitamina A, D, complexul B). Aceste lipsuri conduc la schimbări ale metabolismului, precum și la încetinirea anumitor funcții ale organismului (cum ar fi procesul de creștere, sinteza de hormoni), ceea ce face ca efectele benefice ale postului (în plan fizic și spiritual) să fie însoțite de unele mai puțin dorite, cum ar fi riscul de creștere în greutate (prin consumul excesiv de alimente cu conținut exclusiv sau majoritar de hidrați de carbon (glucide) – pâine, paste, mălai, dulciuri, cartofi, fasole etc.).

Consum exagerat de preparate pe bază de soia și/sau de pateuri vegetale (care au un conținut ridicat de aditivi și grăsimi vegetale); mai frecvent în faza inițială, ca efect al detoxifierii organismului, la unele persoane pot apărea manifestări de tipul: acnee, miros neplăcut al gurii și/sau corpului (se impun măsuri de igienă riguroase), ușoare dureri de cap, senzație de greață, constipație (care dispar însă, pe masură ce organismul se obișnuiește cu noua dietă). Ca urmare, este indicat ca postul să fie ținut doar de persoanele cu stare bună de sănătate, care nu suferă de diabet zaharat, anemie sau boli anergizante sau imunodepresive (tuberculoză, SIDA, unele boli infecțioase – tuse convulsivă, rujeolă, gripă). De asemenea, nu se recomandă la copii, vârstnicii cu starea de sănătate efectată, gravide, persoane care lucrează în condiții deosebite (frig, muncă fizică grea etc). Medicii spun că trebuie să ținem cont și de alte recomandări, respectiv alimentele să fie preparate în special prin fierbere, înăbușire sau la cuptor și nu prăjite – pentru a reduce cantitatea de grăsimi și aportul de calorii suplimentare să consumăm în cantități suficiente legume și fructe proaspete, să fim cumpătați, să nu mâncăm mult și nu consumăm băuturi alcoolice, iar dacă sănătatea nu ne permite, să nu ținem postul prea restrictiv pe o perioadă lungă de timp și să nu ezităm să-l întrerupem dacă nu ne simțim bine.

Alimente care nu trebuie să-ți lipsească din meniu când ții post

Pentru ca organismul să beneficieze de vitamine, minerale, antioxidanți, fibre, grăsimi bune și proteine de calitate este esențial să ai o alimentație diversificată pe perioada postului. Baza rețetelor tale o vor constitui legumele și verdețurile la care se adaugă ingrediente la fel de valoroase pentru cantitatea lor bogată în proteine.

Fasolea boabe, năutul, mazărea, lintea, verdețurile crude (spanacul, pătrunjelul, leurda, urzicile, andivele, rucola, salata verde), legumele crucifere (broccoli, conopidă, varza) și orice alte legume care sunt pe placul tău nucile și semințele neprăjite, orezul integral (brun) sau basmati, ovăzul, hrișca, fructele proaspete, avocado și uleiul de măsline sau de floarea-soarelui presate la rece

Dacă vrei să respecți Postul Paștelui și să profiți de ocazie și pentru a scăpa de kilogramele în plus, este important să-ți stabilești un regim de viață cât mai echilibrat, ca să nu-ți pierzi energia când renunți temporar la proteinele de origine animală.

Bea ceai verde

Spre deosebire de cafea, care te stimulează pentru o oră sau două, perioadă urmată uneori de o cădere de energie, ceaiul verde are un efect mai slab, dar mai îndelungat.

Dacă bei dimineața o ceașcă de ceai verde îndulcită cu miere, oferi corpului tău un plus de energie, pe care îl vei simți cu siguranța de-a lungul zilei.

Respectă mesele regulate

Când conținutul de proteine de origine animală scade din alimentația ta zilnică, rezervele de energie ale corpului depind de mesele regulate.

Încearcă să respecți cele trei mese principale, la care poți adăuga două-trei gustări de-a lungul zilei: fructe, alune, migdale și nuci.

Nu mânca pâna ai burta plină

Nivelul glicemiei în sânge, de care depinde energia ta zilnică poate scădea brusc și după o masă copioasă. Încearcă să mănânci doar cât îți trebuie, fără să-ți umpli burta, indiferent dacă mănânci salată de legume sau altă gustare cu conținut redus de calorii.

Programează cel puțin o masă de verdețuri pe zi

Asigură necesarul zilnic de vitamine și minerale cu cel puțin o masă de verdețuri. Poți mânca frunze de la orice legumă, însă urizicile și spanacul au conținutul nutritiv cel mai ridicat.

Nu este necesar să fierbi îndelung spanacul, poți adăuga frunze proaspete și în salate, alături de alte legume de sezon, pătrunjel și salata creață roșie.

Postul Pastelui începe anul acesta pe 19 februarie și durează până pe 7 aprilie inclusiv. Fiind cel mai lung si cel mai aspru din posturile de durată este cunoscut si sub denumirea de Postul Mare. Pastele se sărbătorește în 2018 pe 8 aprilie.