Orașul unde companiile private investesc peste un milion de euro pentru a-l face primul „smart city” din România

Nicolaie Moldovan, city managerul municipiului Alba Iulia, a declarat, într-un interviu acordat corespondentului MEDIAFAX, că prin implementarea proiectului pilot „Alba Iulia Smart City 2018”, municipalitatea beneficiază, între altele, de internet în spații publice, servicii medicale în care 14 medici răspund non-stop la telefon și dau sfaturi, aplicații prin intermediul cărora cetățenii pot trimite sesizări în timp real, în vreme ce pe partea de educație 18 instituții de învățământ au primit tablete, iar elevii și părinții vor avea acces gratuit la informațiile școlare. Pe stâlpi s-au montat leduri care au scăzut consumul, în vreme ce aerul este monitorizat, iar oamenii se pot orienta să-și cumpere locuințe în cartiere mai puțin poluate. De asemenea, s-au găsit soluții inteligente și pentru mediul de afaceri.

Reporter: Ce înseamnă, în viziunea dumneavoastră, un oraș inteligent?

Nicolaie Moldovan: Orașul inteligent este făcut de oameni și nu de tehnologie și este despre cum rezolvi problemele oamenilor utilizând adecvat tehnologia, cu toate implicațiile pozitive incluse. Un oraș în care tehnologia „lucrează” transparent, sigur, facil pentru oameni și le face viața mai ușoară, mai plăcută, în cât mai multe domenii posibil. Un oraș inteligent este, de asemenea, un loc în care calitatea vieții locuitorilor săi este pe primul loc. Orașul inteligent este co-creat de oameni și cei care iau decizii pentru oameni, cu ajutorul companiilor și prestatorilor de servicii publice sau private. De asemenea, este mai digital, mai contactless sau mai cashless. Asta încercam să facem în Alba Iulia pe termen mediu si lung. Și știm ca pentru a ajunge un oraș inteligent, Alba Iulia are nevoie de o infrastructură în care să se investească câteva sute de milioane de euro, pe un orizont de timp de 10-15 ani, o legislație și programe care să susțină dezvoltarea orașelor inteligente, resurse umane bine instruite să o dezvolte și să o administreze întru-un Centru de Management Urban și un mediu colaborativ de muncă cu companiile de utilități, telecomunicații, transport, siguranță etc. Sper că viitoarea perioadă de programare a Comisiei Europene și pregătirea ei de către guvern să permită orașelor să acceseze fonduri pentru infrastructura smart. Programul Național de Dezvoltare Locală trebuie să cuprindă obligatoriu o componentă de finanțare orientată spre investiții inteligente în orașe și zonele urbane funcționale ale acestora – conurbației și zonele metropolitane. Iar legea parteneriatului public-privat și normele ei de aplicare să ne lase, în sfârșit să lucrăm cu companiile pentru dezvoltarea comunităților și nu să ne interzică.

Reporter: Când și cum a prins contur conceptul „Alba Iulia Smart City 2018” și ce însemnă, concret, acest proiect?

Nicolaie Moldovan: Dacă e să vă dau un răspuns personal, mi-am imaginat ceva asemănător încă de când am avut primul telefon mobil „pe cartela” și am trimis primul sms. Încă de pe atunci am avut curajul să sper că tehnologia, pe care o descopeream așa cum nu mi-o imaginasem vreodată, ar putea fi folosită pentru a produce valoare pentru comunități întregi. Dacă vorbim strict de proiectul pilot „Alba Iulia Smart City 2018” a fost demarat în 2016, printr-un protocol de cooperare între Municipiul Alba Iulia și Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională. Conceptul s-a dezvoltat natural, în condițiile în care piața de produse și servicii bazate pe tehnologii inteligente este în continuă creștere în România. Materializarea proiectului pilot, dincolo de concept, se datorează, în primul rând companiilor cu care colaboram și care investesc în Alba Iulia în acest demers. Iar numărul acestora, dar și al soluțiilor în implementare, este unul foarte bun. Proiectul, tradus în beneficii, înseamnă pentru Alba Iulia dezvoltare durabilă, dezvoltarea infrastructurii ICT, a mobilității urbane. Mai înseamnă și plusuri consistente în sănătate, eficientă energetică, calitatea locuirii, valorificarea potențialului turistic, educație, e-administrație, mediul de afaceri etc. Pentru municipalitatea albaiuliană, beneficiile se traduc în oportunitatea de a testa gratuit soluții inteligente care să transforme orașul Alba Iulia într-unul al cetățenilor, al turiștilor și al investitorilor. Prin acest proiect pilot înțelegem utilizând experimentul, prin învățare practică ce înseamnă o dimensiune cât mai corectă a serviciilor municipale digitalizate, dar și prietenoase cu oamenii sau companiile. Acest proiect pilot este și un bun argument pentru îmbunătățirea competențelor resurselor umane din primărie care lucrează cu aceste domenii și, posibil, un fundament solid pentru înființarea unui departament de smart city în instituția pe care o reprezint, care să completeze în mod fericit activitatea recent înființatului birou de GIS sau cea de atragere de finanțări nerambursabile, care ne-a consacrat în ultimii ani. Nu în ultimul rând, prin această inițiativă, continuăm implementarea proiectelor ce concură la atingerea unuia din obiectivele strategice de dezvoltare ale orașului, stipulat în strategia de dezvoltare a municipiului, elaborată în colaborare cu Banca Mondială.

Reporter: De ce Alba Iulia și nu alt municipiu din România în această colaborare cu Guvernul?

Nicolaie Moldovan: Alba Iulia a fost mereu în prima linie când a venit vorba de idei noi, de soluții avangardiste. Îmi place să cred că avem noi o vocație a viziunii, că percepem mai rapid decât alții trendurile și suntem niște creatori de viitor. Mi-ar fi plăcut să vă pot răspunde că guvernul e cel mai bun prieten al omului și al orașului dar, din câte știți deja, lucrurile și, mai ales, cifrele, nu stau chiar așa. Punctual, însă, pentru acest proiect, Mircea Hava, primarul municipiului și echipa care îl secondăm, am găsit la guvern oamenii potriviți care au înțeles dimensiunea și implicațiile demersului și au zis . Treaba însă tot noi, administrația, partenerii noștri locali și companiile, ne-am făcut-o. Am apreciat pur și simplu că am găsit suportul necesar în momentul oportun. L-am găsit în ideile, energia și susținerea la zi a ministrului Marius Bostan, declanșatorul proiectului, sau deschiderea doamnei Delia Popescu, însă și la nivelul unor colegi din aparatul tehnic al ministerului. Cu alte cuvinte, am crezut cu tărie că un oraș cu adevărat smart e cel care face, nu cel care se complace sau doar bate din gură. Am avut, încă o dată, curajul să ieșim din pluton, să nu mai așteptăm, ca pe vremuri, ordine pe care să le executăm cuminți, chiar dacă nu convinși. Asta cred, până la urmă, că face diferența între orașe și administrații: gradul de implicare și felul în care ideile devin realitate. Mai mult, există un argument simbolic care e diferențiator. Suntem orașul în care s-a născut statul modern român. Alba Iulia e locul unde s-a născut cel mai mare proiect de țară pe care l-a avut România în ultimii 100 de ani. Nu cred că s-a supărat nimeni că formal am fost aleși noi. Diferența o poate face oricare alt oraș din România prin fapte, prin proiecte viabile pe termen lung, utile oamenilor. Și sunt multe orașe în România care au proiecte foarte bune subsumabile conceptului de dezvoltare inteligentă. România nu are nevoie de orașe care să se numească pe hârtie sau în declarații ca fiind smart. E un trend, e adevărat, să te numești un oraș inteligent, dar încă e mult de investit să fii real smart.

Reporter: Care sunt soluțiile inteligente care s-au implementat în Alba Iulia și cum ajută ele comunitatea și turiștii?

Nicolaie Moldovan: Fiecare soluție inteligentă sau proiect semnat se fundamentează pe nevoile comunității locale. Nu căutăm proiecte SF, doar de dragul de a ne simți că suntem cu un pas în înainte față de alții. Noi ne raportăm la comunitatea albaiuliană, în primul rând, dar tragem cu ochiul în afară, la ceea ce au făcut sau fac alții în Europa și în întreaga lume. Se vorbește foarte mult despre „smart city” azi, însă puțină lume înțelege că până să avem trenurile japonezilor, trebuie să avem o infrastructură și o mentalitate pregătită pentru așa ceva. Și e doar un exemplu. M-aș bucura să nu mai ținem pentru noi sau să colectăm fără a le utiliza, date, de care, poate au nevoie companiile, start-up-urile. Să nu le mai risipim în cer, sau în van, ci să le punem în cloud, pe platforme de date deschise, să poată fi folosite de cei interesați din mediul privat, societatea civilă. Vorbesc aici despre date care privesc patrimoniul de clădiri, terenuri, parcări, consumurile de utilități, telecomunicații, fluxurile de călători, colectare de taxe, statistici de urbanism/imobiliare, trenduri demografice, economice etc. Ce am făcut până acum în Alba Iulia Smart City 2018? Avem 14 proiecte semnate cu Orange: WiFi de foarte bună calitate, securizat și gratuit în zonele de interes din oraș – gară, autogară, Cetatea Alba Carolina; autobuze echipate cu WiFi gratuit securizat și senzori de monitorizare a calității aerului (oricine poate verifica parametrii pe uradmonitor.com/alba), un portal captiv special creat pentru internetul din autobuze, unde derulăm mini-sondaje de interes general, aplicația e-AlbaIulia – un foarte bun ghid virtual pentru turiștii care vin la noi, dar prin care putem trimite și mesaje de interes cetățenesc. De aceea, îndemnăm oamenii care sunt familiarizați cu telefoanele inteligente să o descarce și să o folosească. Tot Orange a montat până acum 145 de beaconi (din 250, diferența este rezervată pentru unitățile HoReCa, pe care vrem să le promovăm prin intermediul aplicației) care funcționează, pe tehnologie bluetooth, cu aplicația e-AlbaIulia. De asemenea, avem platformă care se numește City Analytics și pe care se pot vedea date legate de aglomerările urbane, de trafic, de oameni care vin și ies din Alba Iulia, câți au folosit internetul gratuit etc. Avem 101 de leduri noi pe 101 de stâlpi de iluminat inteligent, care au demonstrat că tehnologia folosita reduce cu aproape 50% consumul de curent. Pe acești 100 de stâlpi sunt montate 100 de echipamente de LoRaWAN (rețea de transmisie date pe frecvențe joase, care colectează date din senzori și le transmit într-un centru de colectare date și comandă). Avem în implementare, acum, cu același partener 50 de contoare inteligente pentru consumul de apă din oraș. Am organizat, în 8-9 aprilie 2017, primul hackathon din Alba Iulia – un concurs-maraton de dezvoltare și prezentare de soluții inteligente dedicat specialiștilor și pasionaților de tehnologie. Pentru implicarea civică, avem aplicația de mobil Civic Alert, cu care cetățeanul poate face sesizări către primărie direct cu telefonul mobil. Pe partea de educație, avem implementată o soluție de catalog digital în două mari colegii din Alba Iulia: HCC și Colegiul Economic. Toată infrastructura digitală Orange este securizată cu ajutorul soluției BIS (Business Internet Security), furnizată de către aceeași companie. În parteneriatul cu ClujIT Cluster am implementat 4 proiecte: PEDITEL, un serviciu medical prin telefon (1791) dedicat părinților cu copii de vârste mici și mijlocii. Serviciul are în componență 14 medici specialiști care răspund non-stop la telefon și dau sfaturi medicale gratuite oricui are nevoie. Avem apoi aplicația și platforma Donez450, care se adresează donatorilor de sânge. Altă platformă implementată se numește OKEY și este dedicată firmelor mici și mijlocii, pentru a le facilita tot ceea ce înseamnă bază de clienți, facturare, registru de casă etc. Platforma a fost implementată după organizarea primului eveniment de educație și dezvoltare antreprenorială – „E OKEY să fii antreprenor în Alba Iulia”, în 21 noiembrie anul trecut. De asemenea, tot prin ClujIT avem aplicația de implicare civică CityHealth, cu ajutorul căreia cetățenii pot trimite sesizări în timp real către primărie cu ajutorul telefonului mobil.

Avem un partenerial cu Telekom, ale căror soluții de clasă digitală au fost implementate în 18 școli din Alba Iulia, în decembrie anul trecut. 690 de tablete de ultimă generație au fost date profesorilor pentru a putea folosi în mod profesional platforma digitală de catalog online. Aș aminti tot aici, la soluții implementate, studiul Siemens – „Smart Cities Research” – „The Business Case for Smart Cities: Alba Iulia”, în care a fost analizat potențialul de investiții al orașului și impactul pe care l-ar putea avea acestea asupra economiei și vieții oamenilor. Alba Iulia a făcut echipă, în acest studiu, cu Londra, Bruxelles, Aberdeen și Kartal, un cartier din Istanbul. Pe partea de iluminat inteligent, mai avem parteneriate implementate cu Schreder și Philips .Din parteneriatul cu Euro Jobs a rezultat, până acum, un tur virtual de prezentare a Cetății Alba Carolina, pe care vom începe să îl promovăm în următoarea perioadă. Se lucrează deja în cadrul aceluiași parteneriat la o scanare 3D a orașului. Cu start-up-urile locale: cu FastOrder s-a reușit introducerea aplicației într-un număr de restaurante, iar cu WhiteCityCode se lucrează acum la implementarea unei soluții de comunicare direct, de pe site-ul www.apulum.ro, între albaiulieni și primărie și care se numește Chat Piper. În parteneriatul cu VegaComp, am instalat 52 de senzori inductivi de parcare pe Bulevardul Transilvaniei. Ca să avem o comunicare constantă și coerentă în ceea ce privește dezvoltarea Alba Iuliei pe linia de oraș inteligent, lucrăm intens, împreună cu partenerii noștri de la CivicTech – membrii în trecut în GovItHub, la dezvoltarea primei platforme de smart city din România și, totodată, primul proiect de date deschise – open data – din țară. În prima fază a proiectului, vom lansa, la începutul lui martie a.c., site-ul de prezentare a tuturor soluțiilor, impactului și rezultatelor acestora.

Reporter: Detaliați două-trei soluții puse în practică pe care le considerați cele mai utile.

Nicolaie Moldovan: Conectivitatea este baza oricărui oraș inteligent. Una dintre cele mai folosite și mai utile pentru comunitate și turiști este soluția de WiFi gratuit din autobuze și Cetatea Alba Carolina. În trendurile de promovare ale marilor orașe din Europa se mizează foarte mult pe așa-numitul concept de user-content în social media, adică pe conținut generat de către utilizatorii din comunitatea locală sau turiști. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să le pui oamenilor la dispoziție o conexiune bună, securizată și, evident, gratuită de internet. O altă soluție foarte utilă este iluminatul public inteligent. Avem, în prezent, un număr de 217 stâlpi pe care s-au montat leduri care au scăzut consumul, implicit costurile, de energie cu aproape 50%. Pe 101 dintre acestea, avem și echipamente LoRaWAN, pentru partea de IoT (Internet of Things, obiecte interconectate) și colectare de date. Foarte utilă este opțiunea de dimming, cu ajutorul căreia se poate regla intensitatea luminii direct din soft, pe intervale de ore alese. Suntem încântați și de soluțiile de catalog digital implementate în toate cele 20 de școli ale municipiului și de faptul că profesorii, managementul școlilor, elevii și familiile acestora pot fructifica avantajele acestora. România trebuie să implementeze catalogul digital și să aprofundeze educația digitală a celor care reprezintă viitorul. O componentă foarte importantă dintr-un smart city este comunicarea cu cetățenii. În acest sens, testăm mai multe soluții de implicare civică și de comunicare transparentă: CivicAlert și CityHealth pentru implicarea comunității în sesizarea și rezolvarea problemelor orașului și e-AlbaIulia, cu ajutorul căreia, prin tehnologia bluetooth și un număr semnificativ de peste 600 de senzori, putem transmite informații de interes general. În acest punct, o platformă de date deschise își face cel mai bine simțită utilitatea. De exemplu: în platforma de date deschise, o companie de utilități emite o alertă de stopare a furnizării de servicii pe o anumită zonă din oraș. Cu ajutorul sistemului LoRaWAN, această informație e colectată într-o milisecundă și transmisă, prin intermediul platformei de open data, într-un tablou de bord, ca alertă predefinită. În acel moment, din tabloul de bord poate fi trimisă alerta „tradusă” direct în aplicația e-AlbaIulia, iar cetățeanul o primește pe telefon. Tot acest traseu durează mai puțin de câteva secunde. Într-un sistem senzoristic mecanizat (o mașină modernă, de exemplu, plină de senzori), acest lucru se întâmplă deja. Scalat pe capacitatea unui oraș, acest sistem are nevoie de mult mai mulți senzori și de o rețea IoT mult mai complexă. Suntem la început de drum, dar viitorul promite mai mult decât putem noi ține pasul. Alt exemplu: o familie de tineri căsătoriți care vor să își cumpere un apartament sau o casă în oraș. Cu ajutorul soluției de monitorizare a calității aerului, se pot orienta spre zone mai puțin poluate din oraș. De unde își vor lua aceste informații? De pe platforma de date deschide sau direct de pe uradmonitor.com/alba.

Reporter: Știm că în acest proiect s-au implicat mai multe companii. Care este contribuția acestora în crearea unui oraș inteligent?

Nicolaie Moldovan: Ar fi oarecum nedrept să aleg între 72 de proiecte contractate până acum, fiecare important în felul său, și companiile implicate. E ca și cum un părinte ar fi pus să aleagă între copiii lui, ceea ce e imposibil. Tocmai de aceea nu vreau decât să le mulțumesc tuturor pentru deschiderea incredibilă pe care au manifestat-o față de ideea noastră și pentru viteza cu care au „percutat” în implementarea fiecărei soluții și aplicații în parte. Pentru mine a fost cea mai bună dovadă că se pot face lucruri minunate și în România. Iar Alba Iulia a fost acea parte din România care a ținut, încă o dată, steagul sus.

Reporter: Cum ajută, un oraș inteligent, mediul de afaceri – micii și marii întreprinzători?

Nicolaie Moldovan: În primul rând să nu îi încurce! Să le ofere deschidere și suport. Date deschise, aprobări, permisiuni, iar legal și transparent bani/imobile/o piață. Susținem orice idee utilă, nu desconsideram nimic, dimpotrivă considerăm fiecare inițiativă un potențial succes. Așa că orice întreprinzător, mic, mare, uriaș, va găsi mereu în administrația din Alba Iulia, în general și în proiectul Alba Iulia Smart City 2018, în special, un punct solid de sprijin, un spațiu generos de exprimare și consiliere pertinenta legată de cum se poate implementa idei bune pentru oameni.

Reporter: Ce softuri, aplicații, urmează să fie testate în următoarea perioadă?

Nicolaie Moldovan: Testăm acum soluția de catalog digital furnizat de către compania Telekom prin parteneriatul cu Adservio. Platforma pune la dispoziția școlilor rapoartele de activitate ale cadrelor didactice, permite vizualizarea cataloagelor în format electronic, generarea rapoartelor către Inspectorat și Ministerul Educației Naționale și oferă informații actualizate despre orice activitate din școală. Pentru elevi, beneficiile sunt de natură educativă: elevii pot crea grupul personalizate de discuții, pot lucra împreună la teme și proiecte, pot încărca fotografii, își pot verifica oricând situația școlară, pot trimite profesorilor temele și proiectele direct, fără să mai ai nevoie de cd-uri, memory stick-uri sau alte medii de stocare. Mai mult, elevii au acces la o bibliotecă digitală impresionantă și își pot organiza, cu colegii, activități extrașcolare. O altă soluție ce urmează a fi testată este Digitax. Provocarea Digitax este aceea de a oferi o soluție pentru reducerea birocrației în administrația locală. Platforma digitală va permite tuturor instituțiilor să acționeze într-un mod ușor, rapid și interconectat și oferă posibilitatea funcționarilor să schimbe informații și documente atât între ei, cât și cu cetățenii. Este vorba de sinceritate și transparență în tot ceea ce înseamnă taxe și impozite. Digitax a fost lansat în 2009 și a cunoscut o creștere constantă a numărului de utilizatori: de la 1.000 în primul an, la peste 7.500 anul trecut. Ce va face? Digitax va reduce cheltuielile instituțiilor publice cu infrastructura hardware, va reduce volumul de muncă al funcționarilor și va permite soluționarea într-un timp mai scurt a solicitărilor contribuabililor. Pe partea de promovare a orașului, vom testa aplicația Questo, care presupune integrarea digitală în aplicație a patrimoniului turistic și cultural al Alba Iuliei și promovarea obiectivelor de interes prin trasee interactive realizate în cadrul aplicației. Acest lucru va fi posibil prin intermediul unei licențe de exploatare ce va permite crearea unei secțiuni dedicate Municipiului Alba Iulia în platforma Questo. Ghizii, muzeografii, profesorii, cercetătorii, localnicii și reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale vor fi încurajați să construiască trasee tematice interactive în aplicație, know-how-ul necesar fiind pus la dispoziție de către Questo Global SRL. Questo funcționează deja pe orașele: București, Budapesta, Sibiu, Rotterdam, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Sighișoara, Craiova, Bacău, Cisnădioara și pe conceptul „Cetățile Dacice”.

Avem în vedere să implementăm soluții inteligente până și în asociațiile de proprietari, unul dintre serviciile mai puțin vizibile într-un oraș, dar care contribuie la „funcționarea” lui zi de zi. Astfel, cu ajutorul partenerilor noștri de la XiSoft vom testa soluția BlocManagerNET, care aduce o serie de facilități în munca celor din asociațiile de proprietari: registrul de casă și bancă, calculul salariilor, evidența fondurilor, situația soldurilor și multe alte avantaje, precum: salvarea datelor pe un server securizat, accesul online al proprietarilor pentru verificarea soldurilor, generarea de note de plată pe contoare, mesaje email și SMS, încasări prin bancă, generarea și listarea tabelului de cheltuieli etc. Un oraș inteligent are parte de soluții inteligente și în domeniul sănătății. Testăm acum serviciile PEDITEL 1791 și Donez450, despre care am vorbit mai sus, și Physiomed, pe echipamente de înaltă calitate pentru medicina fizica tradițională și inovatoare în reabilitare, sport și în medicina estetică.

Reporter: Cât s-a investit, din punct de vedere financiar și al resursei umane, în proiectul „Alba Iulia Smart City 2018” și de unde au provenit banii?

Nicolaie Moldovan: În Alba Iulia Smart City, cea mai importantă resursă cu care am plecat la drum și cu care vom continua sunt oamenii. Sunt colegii mei cu care am lucrat și lucrăm în relația cu companiile implicate. Nu suntem mulți, dar avem o energie creativă și dorință de a dreptul brizante. A doua resursă este infrastructura orașului, iar a treia este deschiderea și dimensiunea simbolică a orașului. Ceea ce este foarte important de reținut pentru toată lumea este faptul că proiectul pilot Alba Iulia Smart City nu implică niciun fel de cost din partea municipalității. Toate serviciile sunt puse la dispoziția orașului conform proiectului, în care se specifică faptul că municipalitatea nu este implicată din punct de vedere financiar. Costurile aferente sunt suportate de către companiile private. Nu putem estima costurile la care se ridica investițiile fiecărei companii în parte și apoi să facem un calcul. Orientativ, per total, vorbim de o sumă care se trece bine de un milion de euro. Peste toate acestea, eu nu consider că sumele sunt importante în această inițiativă. Importante sunt, așa cum am mai spus, orașul și oamenii. În Anul Centenar, Alba Iuliei i se redă importanța pe care a avut-o acum 100 de ani, la nașterea României moderne. Sărbătorim acest lucru făcând din orașul Marii Uniri o expoziție vie de soluții inteligente funcționale. Dacă înaintașii noștri „au pus la cale” în 1918 bazele unui viitor integru și modern, noi vrem să le cinstim memoria făcând din vechiul Bălgrad un oraș în care se naște viitorul, un oraș al viitorului. Nu pentru noi, căci nu cred că noi vom trăi atât de mult încât să vedem un oraș inteligent în toată splendoarea lui, ci pentru copiii noștri, pentru care noi acum punem temeliile necesare.

Reporter: Când se va declara „încheiat” proiectul și cum va arăta, atunci, Alba Iulia?

Nicolaie Moldovan: Un astfel de proiect, cu toate eforturile ce îl dublează și, până la urmă, îl definesc, este ceva perpetuu. Endless, dacă vreți. Nu pot decât să sper că n-o să prindem noi finalul și că toți cei care vor veni după noi vor aprecia ce li s-a lăsat și vor continua „lupta”. Iar din smart, orașul va deveni smarter, apoi smartest, și că evoluția pe axa asta nu se va opri niciodată. Dacă vorbim de proiectul pilot, acesta se va încheia la sfârșitul lui 2018 însă, repet, acesta e doar primul pas, începutul, faza de test. De aici încolo lucrurile vor evolua organic, se va lua tot ce s-a testat și s-a dovedit fiabil, se vor încerca aplicații noi, vor veni oameni noi, cu idei noi și vor găsi aici, la Alba Iulia, aceeași deschidere pe care am arătat-o și până acum tuturor celor care au empatizat cu ideea noastră de a transforma orașul prin tehnologie și de a fi cu un pas mai în față, mai în viitor.