Ministrul ungar de Externe: Migrația este periculoasă și prezintă riscuri grave de securitate națională

Propunerile vizează măsuri menite să garanteze siguranța cetățenilor ungari, a precizat Szijjarto în cadrul unei conferințe la Budapesta.

„Dacă propunerea în 12 puncte nu va fi inclusă în pachetul ONU, Ungaria nu va sprijini proiectul comunității internaționale. Migrația este periculoasă și prezintă riscuri grave de securitate națională, așa cum s-a dovedit în ultima perioadă”, a adăugat ministrul ungar de Externe.

Guvernul de la Budapesta solicită comunității internaționale să acorde prioritate măsurilor care vizează stoparea migrației. În plus, amendamentele stabilesc faptul că dreptul la migrație nu este un drept fundamental al omului.

„Propunerile subliniază aspectele negative ale migrației, inclusiv efectele asupra persoanelor forțate să-și părăsească locuințele și asupra țărilor de tranzit. De asemenea, subliniază faptul că migrația poate obliga comunitățile să preia și să integreze un număr mare de persoane, cu un fond cultural diferit. Una dintre propuneri statuează dreptul fundamental al tuturor țărilor de a acorda prioritate securității cetățenilor lor și de a decide pe cine acceptă pe teritoriul țării. Comunitatea internațională ar trebui să sprijine eforturile tuturor țărilor de a-și păstra identitatea, tradițiile și structura socială. Propunerile subliniază că există metode mai bune decât migrația pentru a face față provocărilor demografice și ale pieței muncii”, a mai spus Peter Szijjarto.

Amendamentele Ungariei privind criza migrației vor fi trimise și Uniunii Europene și NATO.

Pachetul de măsuri în cadrul ONU urmează să fie adoptat la sfârșitul acestui an, iar negocierile interguvernamentale nu au început încă. Anterior, Ungaria anunțase că se va retrage de la discuțiile din cadrul Organizației Națiunilor Unite cu privire la un plan de măsuri privind imigranții.

Guvernul Ungariei a respins în repetate rânduri planul UE de relocare a refugiaților și a subliniat că nimeni nu-i poate impune unei țări să accepte anumiți cetățeni. În hotărârea luată la 6 septembrie, Curtea de Justiție a UE a respins apelurile Slovaciei și Ungariei cu privire la cotele obligatorii introduse în 2015 pentru a reloca solicitanții de azil din Grecia și Italia.