Exploatarea gazelor din Marea Neagră, supravegheată de un șef serviciu de la Conversmin, un pensionar MAI și soțul consilierei Gabrielei Firea

Din 2017, guvernul României a înființat ACROPO, o autoritate care va reglementa explorarea și exploatarea resurselor energetice din Marea Neagră.

Din conducerea autorității fac parte, conform Ziarului Financiar, un fost director de la Conversmin, companie pe pierderi, soțul președintei de CA al RATB și un pensionar din Ministerul Afacerilor Interne.

Regulamentul de organizare pentru Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO), una dintre cele mai importante autorități de reglementare din domeniul energiei a fost publicat anul trecut, conducerea acesteia fiind numită tot spre sfârșitul lui 2017. ACROPO este o entitate subordonată guvernului înființată prin Legea 156/2016 privind siguranța operațiunilor offshore. Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul ACROPO, aflat în construcție, cea mai nouă autoritate de reglementare din energia din România se ocupă de evaluarea și acceptarea rapoartelor privind pericolele majore, evaluarea notificărilor privind proiectarea și evaluarea notificărilor privind operațiunile la sondă care îi sunt prezentate, precum și de consilierea altor autorități sau organisme, inclusiv a autorității semnatare a acordurilor petroliere, ANRM, pentru operațiuni petroliere offshore.

Totodată, ACROPO instituie o politică pentru o evaluare completă a rapoartelor privind pericolele majore și a notificărilor prezentate, incluzând inspecții, investigații și măsuri de constrângere.

În acest moment, ACROPO este condusă de un președinte și doi vicepreședinți. În total, pe site-ul instituției figurează 9 persoane cu funcții de director sau de consilier.

Președintele ACROPO este Iulian Offenberg, șef de serviciu la Conversmin, societate care se ocupă de închiderea minelor, cu un business de 4 mil. lei în 2016 și pierderi de 1,5 mil. lei.

Spre comparație, doar Petrom alături de americanii de la ExxonMobil au investit până acum în Marea Neagră, în etapa de explorare, 2 miliarde de dolari.

Iulian Clișeru este vicepreședintele ACROPO. Potrivit declarației sale de avere, Clișeru este inginer-șef la compania Moeller în Copenhaga, de unde a încasat în 2017 venituri medii lunare de circa 6.800 de euro. Iulian Clișeru este căsătorit cu Speranța Clișeru, președintele CA al RATB, fost director la Primăria Voluntari, dar și consiliera Gabrielei Firea, primarul Bucureștiului.

Vasile Gușatu este vicepreședinte în cadrul ACROPO. El este pensionar al MAI și fost director de resurse umane în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Gazul din Marea Neagră riscă să devină un subiect controversat în contextul în care informațiile pe această temă au de cele mai multe ori un caracter confidențial, apreciază ZF. Spre exemplu, în perioada 15.11.2017-19.12.2017 a avut loc prima rundă de licitații în cadrul procesului de rezervare de capacitate pe conducta BRUA (Bulgaria, România, Ungaria, Austria), concepută pentru a duce gazul din Marea Neagră în regiune.

La începutul acestui an, premierul ungar Viktor Orban a declarat că trei firme maghiare au câștigat licitația pe direcția România-Ungaria, dar nu le-a nominalizat. La solicitarea ZF, Transgaz, compania națională de transport al gazelor, a spus că de fapt sunt două. Numele lor a rămas tot secret.

Aparent, chiar și numărul companiilor participante la această licitație este o informație clasificată.

„Conform manualului procedurii de Sezon Deschis, orice date, informații sau notificări întocmite și transmise de către Solicitanți și Ofertanți în contextul Procedurii de Sezon Deschis Angajant sunt considerate a fi confidențiale și vor fi utilizate exclusiv în procesul de evaluare din cadrul Procedurii de Sezon Deschis Angajant și nu vor fi divulgate niciunei terțe părți fără consimțământul scris al Solicitantului/Ofertantului relevant”, spun reprezentanții Transgaz. Mai departe, Gas Connect Austria, transportatorul de gaze austriac care ar fi trebuit să ducă gazul românesc pâ­nă la terminalul Baumgarten din Viena, spune că a fost unilateral scos din joc de Ungaria. FGSZ, transportatorul de gaze din Ungaria, parte a grupului MOL, nu comentează. Astfel, cel puțin acum, din BRUA a rămas doar BRU, după ieșirea Austriei din joc.

Chiar și așa însă, proprietarii de licență din Marea Neagră au primit deja prima veste bună. Producția internă a României va avea ca referință chiar prețul gazului tranzacționat la Baumgarten. Interesant este că la Baumgarten se tranzacționează gaz rusesc, ceea ce înseamnă că practic gazul local va fi vândut și va intra în calculul redevențelor la același preț ca gazul rusesc. Prin această raportare, veniturile produ­cătorilor sunt oarecum protejate, dar se anulează posibilitatea unui preț mai mic pentru consumatorul local.

Unul dintre jucătorii care au intrat recent în hora gazului din Marea Neagră este chiar Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Într-un răspuns adresat Ziarului Financiar, BERD explică motivele care au stat la baza intrării sale în acționariatul Black Sea Oil & Gas, unul dintre posesorii de licență în Marea Neagră. „Black Sea Oil & Gas va juca un rol important în dezvoltarea sectorului de gaze din Marea Neagră din zona de mică adâncime. BERD a intrat în acest proiect pentru a putea contribui la competitivitatea pieței interne și regionale de gaze prin introducerea unei noi surse al cărei preț este de așteptat să fie indexat la un hub regional. Mai mult, cooperarea pe partea tehnică a proiectului va contribui la dezvoltarea unui cadru legal și de reglementare modern pentru sectorul petrolier offshore în concordanță cu directivele europene de securitate și cu cele mai bune practici internaționale. Acest sprijin va contribui la dezvoltarea abilităților instituționale astfel încât Autoritatea Competentă de Regle­mentare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră – ACROPO – să își poate îndeplini funcțiile”, spun reprezentanții BERD.

La finalul anului trecut, Black Sea Oil & Gas (BSOG), deținută integral de Grupul Carlyle, cea mai mare firmă de private equity din lume, a anunțat că BERD a devenit acționar minoritar în cadrul companiei și va primi un loc în Consiliul de Administrație în urma acestei investiții.

Gazul este deja indexat la un hub regional, cel mai mare din Europa, Baumgarten (Viena), chiar dacă aparent Austria nu mai face parte din BRUA.