„Începând cu 1 ianuarie 2019, primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sau ale vârstei standard reduse în conformitate cu legea au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizație specială pentru limită de vârstă, dacă sunt realeși pentru un nou mandat”, potrivit unui proiect care modifică Legea 393/2004 privind Statul aleșilor locali.
Primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene ar urma să beneficieze de indemnizația pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului.
„Indemnizația pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie și cu orice alte venituri realizate. Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se acordă în limita a 3 mandate complete și se calculează ca produs al numărului de mandate cu 0,25 din salariul de bază minim brut garantat în plată. Indemnizația pentru limită de vârstă se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează salariul de bază minim brut garantat în plată”, potrivit sursei citate.
Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă se suportă din bugetele locale a unităților administrativ teritoriale și se plătește de către acestea, se arată în proiectul de lege.
Nu beneficiată de indemnizația pentru limită de vârstă aleșii care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracțiuni de corupție prevăzute la art. 289-291 și la art. 254-257 din Codul Penal.
Nu sunt îndreptăți să primească pensie specială nici aleșii urmăriți penal sau trimiși în judecată pentru comiterea, în execritarea funcției, a unor infracțiuni de corupție. În cazul achitării, aceștia pot obține indemnizația de vârstă.
Nivelul redus al pensiilor pentru limită de vârstă de care beneficiază primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții CJ generează profunde inechități între pensiile primite de aceștia și cele primite de unii subodonați ai acestora, susțin inițiatorii în expunerea de motive.
Parlamentarii care au depus proiectul de lege au precizat că au avut în vedere criticile formulate de CCR, Decizia 581/2016 și au „asumat observațiile formulate” de CCR.
Conducerea PNL le cere parlamentarilor liberali să-și retragă semnătura de pe proiect
PNL nu susține proiectul de lege prin care li se acordă pensii speciale aleșilor locali, a declarat, marți, vicepreședintele PNL Laurențiu Leoreanu, afirmând că partidul a recomandat deputaților care au semnat proiectul să își retragă semnătura.„(…) A fost inițiativa unui grup mic de colegi. PNL nu va susține acest lucru. Considerăm că nu este oportun și România are alte probleme în acest moment. (…) Este o anumită presiune din teritoriu, acolo unde primarii solicită, datorită faptului că au deținut această funcție și contribuțiile către fondul de pensii nu au fost semnificative pentru a le putea asigura o pensie corespunzătoare activității în viitor pentru a merge pe această cale de a li se crea și lor pensie specială”, a declarat vicepreședintele PNL Laurențiu Leoreanu.
PNL a recomandat deputaților Sorin-Ioan Bumb, Lucian-Ovidiu Heiuș, Corneliu Olar și Claudiu-Vasile Răcuci să își retragă semnăturile de pe proiectul de lege, a precizat vicepreședintele PNL.
Olar: Mi-am retras semnătura, dar voi vota „pentru”
Corneliu Olar, deputat PNL, a declarat marți că și-a retras, împreună cu colegii săi, semnătura de pe proiectul privind pensiile speciale pentru aleșii locali, dar cu toate acestea își va asuma orice risc și va vota „pentru” în plen.
„Ca deputat voi vota >, chiar dacă contravine cererii partidului, nu mă lasă sufletul să fiu împotriva aleșilor locali. Mi-am retras semnătura ca să fiu în acord cu decizia Biroului Executiv PNL”, a declarat Corneliu Olar, deputat PNL.