UDMR: Exemplul românilor basarabeni ne dă o speranță că aspirațiile noastre vor fi ascultate

„Azi comemorăm un eveniment istoric de o mare importanță pentru societatea românească, dar și pentru formarea statului modern român. Comemorăm unirea Basabariei cu Romania – care este într-adevăr o poveste de succes a istoriei românești, în pofida faptului că această unire cu țara mamă nu a fost de lungă durată. Unirea Basarabiei cu România din 1918 a fost un proiect național, un obiectiv major îmbrățișat de toți românii, indiferent în ce țară au trăit. Trebuie să subliniem însă că aportul determinant în realizarea acestui deziderat a fost adus de basarabeni”, a susținut senatorul UDMR, în cadrul ședinței solemne a Parlamentului, dedicată Împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Acesta a precizat că aspirațiile de liberate, dorința pentru autodeterminare și curajul prin care au urmărit aceste obiective sunt și astăzi un exemplu de urmat.

„Exemplul românilor basarabeni ne dă o speranță în plus că, într-o zi, aspirațiile noastre vor fi ascultate și acceptate de majoritate. Eu cred că despre aceste aspecte trebuie să purtăm un dialog deschis în anul Centenarului”, a subliniat Novak.

Senatorul UDMR a adăugat că, la 100 de ani de la Marea Unire, consideră că în cadrul Uniunii Europene trebuie să fim capabili să discutăm despre principiile care au în vedere garantarea drepturilor comunitare și egalitatea față de legi.

„De 100 de ani dezideratul comunității maghiare din România nu reprezintă altceva decât acele principii care au fost importante și pentru românii basarabeni, bucovineni sau orice altă comunitate minoritară națională din Europa. Trebuie să ne punem întrebarea: dacă obținerea libertății și autodeterminării românilor basarabeni a fost și este apreciat de societatea românească ca o mare realizare și un lucru pozitiv, doleanțele comunității maghiare de a lărgi cadru legisaltiv în privința drepturilor minoritare de ce nu sunt privite în același fel? De ce suntem respinși ori de câte ori încercăm să vorbim despre autonomie locală, culturală sau teritorială? De ce se încearcă prin diferite tertipuri obstrucționarea înființăriii școlilor cu predare în limba maghiară, cum este cazul Liceului Teolgic Romano-Catolic din Târgu Mureș? De ce vrea să se ia dreptul la simbolurile noastre naționale, dreptul de a ne folosi limba maternă în administrația locală?”, a susținut Novak.

Acesta a spus că, în anul Centenarului, trebuie să se renunțe la standardele duble și trebuie purtat un dialog serios.

„Trebuie conștientizat faptul că libertatea majorității nu va fi mai puțină dacă se acordă comunității maghiare dreptul de a decide asupra propriilor probleme. Exemplul basarabenilor, dar și exemplul maghiarilor din Transilvania ne arată faptul că dorința de libertate, de autoafirmare, nu poate fi asuprită de nici cea mai dură politică de asimilare. Românii din Basarbia au supraviețuit politicii de anihilare a regimului țarist iar mai apoi regimului sovietic. La rândul lor, maghiarii din România au rezistat în fața ororilor comuniste, a încercărilor sistematice de asimilare în perioada ceaușistă”, a conchis senatorul UDMR.