Cum a evitat BNR „efectele economice și sociale nocive” ale revoluției fiscale. Isărescu: „Suntem acuzați că am dat cu capul precum berbecul în creșterea economică”

„După cum s-a menționat în analizele noastre, inclusiv în raportul pe luna februarie, majorarea inflației în ultimul trimestru a fost generată de șocuri adverse din partea ofertei, precum și șocuri externe. Au generat creștei de prețuri la gaze naturale, energie electrică, majorarea accizei la carburanți. Influențe similare au provenit din dinamica prețurilor la legume, ouă, înregistrate și la nivel european, precum și majorarea prețului tutunului anul anterior. Acestuia Ii s-a adăugat și epuizarea măsurilor tranzitorii, februarie 2017, scăderea cotei standard la TVA. Cu alte cuvinte dacă am fi calculat evoluția inflației fără impactul fiscal acesta ar fi fost anul trecut mai ridicat. Creșterile lunare ale prețurilor de consum în ultimele luni, concretizate în creșterea ratei inflației relevă și impact în majorarea costurilor salariale. În acest context și în lipsa unei reacții prompte a politicii monetare ar fi existat riscul ca ulterior readucerea indicatorului inflației în intervalul asociat țintei, urmând să aibe efecte economice și sociale nocive”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Acesta susține că Banca Națională nu poate influența deciziile guvernanților, ci poate interveni pe alte căi: „S-a pus întrebarea de ce BNR a majorat dobânda de politică monetară. Situația din România diferă de alte țări. O primă diferență e că rata inflației se află în interiorul intervalului țințit, În timp ce în România e la 4,7%. În prezent rata e la 1,8 în cehia, 1,4% în Polonia și 1,9% Ungaria. Așa este am avut o inflație negativă, dar cum vă spuneam, adevărata inflație a fost ecranată de măsuri fiscale, reducerea TVA. Dacă am calcula rata inflației fără impact fiscal, în ultima jumătate a anului trecut a fost chiar pozitivă. Noi țintim inflația cu instrumente indirecte. Nu avem nicio influență asupra prețurile administrate, cele stabilite de Guvern. N-avem putere asupra politicii fiscale. Factorul pe care îl putem controla este o parte a cererii agregate pe care îl influențăm cu instrumente indirecte. Mai putem să folosim și măsuri mai puțin ortodoxe, limite maxime de împrumut pentru persoane fizice și juridice. Responsabili pe partea ofertei sunt factorii externi pe care n-ai cum să-I controlezi. Dacă, de exemplu, crește prețul la țiței, apare o mare întrebare, dacă este bine ca politica monetară să strângă în așa măsură cererea agregată încât să dea în jos producția a cest lucru să compeseze șocul exogen al creșterii prețului la țiței. Șocul trebie lăsat să existe și Banca Centrală să se concentreze pe efectele secundare și creșterea prețurilor exogenă să nu se transforme într-o inflație de fond. S-a reintrodus acciza la combustibil s-au înregistrat o creștere a prețurilor centrale. Nici acest lucru nu a fost tolerabil, pentru că fiind o inflație mică, chiar dacă a fost ecranată de reducerea TVA, noi am rămas în ținta inflației, 3,5%.”, a mai spus Isărescu.

„Suntem acuzați sau se sugerează că la începutul anului am dat cu capul precum berbecul în creșterea economică Noi credem că reacția noastră a fost corespunzătoare situației, proporționată cu riscurile care ne amenință și că ea va da roade. Viziunile mai mult sau mai puțin pesimiste, conform căruia cursul se va duce într-un trend pe care nu pot să-l pronunț, iar inflația la fel. În ultimul raport al FMI este o frază care spune că dacă politica monetară nu va fi încurajată de politica fiscală, Banca Națonală nu poate decât să majoreze și mai mult dobânda. Creșterea dobânzilor s-ar putea să fie singura alternativă”, a declarat Mugur Isărescu, în fața aleșilror din comisia Economică din Senat.

La dezbatere sunt prezenți și membrii Consiliului de Administrație ai acesteia, viceguvernatorii Florin Georgescu și Eugen Nicolăescu.

„Este o premieră pentru Parlament în acest mandat, când Guvernatorul BNR răspunde invitației pentru a dezbate împreună, profesionist și transparent, situația economică a României. Astăzi nu vorbim politică. Încercăm împreună să găsim soluții pentru viitor. Este o oportunitate și pentru PSD-iști de a participa la o discuție serioasă despre problemele economice ale țării pentru că din punctul meu de vedere implementarea programului de guvernare ne-a adus în această situație”, a scris pe Facebook, șeful Comisiei economice a Senatului, Florin Cîțu.

Rata anuală a inflației a urcat în februarie la 4,7% față de februarie 2017, iar față de ianuarie 2018 creșterea este de 0,3%. Inflația nu a mai urcat la acest nivel din anul 2013.