Aleșii incompatibili scapă de problemele cu ANI. Legea care ridică toate interdicțiile, votată de Senat. Singura soluție pe care o mai are Iohannis

Au fost 69 de senatori care au votat pentru respingere, 33 de voturi împotrivă și nicio abținere. Senatul a votat în calitate de for decizional.

„Argumentele noastre se regăsesc în cererea de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis. Nu putem da o lege de care să beneficieze doar câțiva senatori și deputați PSD-ALDE prin care se șterg cu buretele comflictele de interese din perioada 207-2013 și este o lege care afectează standardele de integritate”, a susținut de la tribuna Senatului, senatorul PNL, Alina Gorghiu.

Și senatorul USR, Florina Presă, a reproșat coaliției PSD-ALDE-UDMR că au ratat „cu brio repararea imaginii șifonate a Parlamentului”.

„Ați avut ocazia să reparați imaginea șinfonată a Parlamentului și să arătați că nu este o instituție a unor oameni certați cu legea. Ați avut ocazia și ați ratat-o cu brio, pentru că prin păstrarea legii în forma inițială, ne-ați dovedit nouă, USR, și oamenilor adevăratul motiv pentru care ați vrut puterea – ștergerea cu buretele a conflictului de interese și cheltuirea la discreție a banului public. Vă bateți joc de munca cinstită a românilor care nu-și doresc decât un trai decent. Vă bateți joc de ei când emiteți legi care să vă șteargă nelegiuirile. USR va vota împotriva acestei legi”, le-a transmis Presadă partidelor din arcul puterii.

De cealaltă parte, senatorul UDMR, Cseke Attila, a argumentat că proiectul de lege a fost realizat în urma unei decizii a Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea rapoartelor de evaluare ale ANI pentru parlamentari, emise în perioada 2007-2013.

„Acest proiect vine dintr-o decizie 619/2016 a CCR care prevede textual că în materie extrapenală în 2007-2013 n-a existat reglementare pentru a emite rapoarte de evaluare de către ANI pentru deputați și senatori. Pentru această decizie s-a făcut o propunere legislativă, car ea fost atacată la CCR. Prin decizia 52/2018 Curtea a declarat legea constituțională. Președintele a cerut reexaminare. Această propunere legislativă nu vine decât să răspundă nevoii de intrare în legalitate. Despre asta e vorba. Orice alte tipuri de discursuri divaghează de subiect”, a explicat Cseke Attila.

Și deputații au respins, pe 28 martie, cererea de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis privind Legea ANI, prin care interdicțiile aplicate parlamentarilor între 2007 – 2013, aflați în conflict de interes, încetează de drept.

Președintele României a transmis Camerei Deputaților o cerere de reexaminare prin care a solicitat reanalizarea legii transmise la promulgare, „sub aspectul oportunității acesteia întrucât, pe de o parte, interesul public general nu justifică o asemenea reglementare, fiind afectate standardele de integritate, iar pe de altă parte, este pusă în discuție respectarea angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, potrivit cererii de reexaminare.

Legea care modifică Legea ANI prevede că interdicțiile aplicate parlamentarilor pe baza rapoartelor ANI și la care s-a constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007-2013 încetează de drept.

Curtea Constituțională a României a decis, în 1 februarie, că legea de modificare a funcționării Agenției Naționale de Integritate este constituțională, astfel că parlamentarii găsiți în conflict de interese sau stare de incompatibilitate în perioada 2007-2013 scapă de interdicții.

Câți aleși scapă de interdicții

675 de parlamentari și aleși locali scapă de acuzațiile de incompatibilitate și conflict de interese prin intermediul acestei legi, se arată într-un răspuns al ANI, din decembrie 2017, pentru româniacurată.ro

„Modificările preconizate prin adoptarea amendamentelor la Legea nr. 176/2010 pot afecta aplicarea sancțiunilor în toate cazurile finalizate de ANI și anume cele nedefinitive (aflate pe rolul instanțelor ori în termenul legal de contestare ori suspendate), cât și cele definitive și irevocabile câștigate și pentru care nu au fost aplicate încă sancțiuni disciplinare.

– 597 cazuri nedefinitive (aflate pe rolul instanțelor ori în termenul legal de contestare ori suspendate)

– 78 cazuri definitive și irevocabile câștigate și pentru care nu au fost aplicate încă sancțiuni disciplinare”, precizează sursa citată.