UPDATE 13:42:ÎCCJ a constatat, vineri, în dosarul „Gala Bute”, că Elena Udrea nu a primit statut de refugiat politic în Costa Rica întrucât din înscrisurile prezentate de avocați reiese că a depus doar o solicitare în acest sens. Judecătorii au respins și cererea ca fostul ministru să fie audiat la distanță.
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au decis, după ce au deliberat aproximativ o oră, că Elena Udrea nu a primit statutul de refugiat politic întrucât actele depuse de către aceasta nu arată acest lucru, ci doar că a formulat către autoritățile din Costa Rica o cerere de acordare a statutului de refugiat politic.
De asemenea, judecătorii i-au respins cererea fostului ministru de a fi audiată prin videoconferință sau prin comisie rogatorie.
Magistrații au respins și cererea apărătorului Elenei Udrea de amânare a termenului din acest dosar.
Apărătorul Elenei Udrea le-a comunicat vineri magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție că fostul ministru are, din luna martie, statutul de refugiat politic și că dorește să fie audiată în dosarul Bute, în care e acuzată de fapte de corupție, prin videoconferință sau prin comisie rogatorie.
„Doamna Udrea mi-a transmis azi dimineață un memoriu adresat instanței prin care solicită să fie audiată utilizând mijloace de comunicare la distanță sau comisia rogatorie, motivat de faptul că în prezent statutul Elenei Udrea este de refugiat politic în Costa Rica. (…) Convenția prevede ca persoanele refugiate primesc statut din cauza unor temeri, jusitificate de teama de a fi persecutată. În această cauză sunt opiniile sale politice. (…) Având în vedere statutul pe care Elena Udrea îl are din 21 martie, în virtutea lui, solicităm insistent instanței să fie audiată și să i se acorde ultimul cuvânt. Indicăm un precedent în acest sens, chiar de la Înalta Curte, în situația lui Sebastian Ghiță, care are alt statut, nici nu are statut de refugiat. El a fost audiat de mai multe ori de ÎCCJ în dosarele sale utilizând mijloacele de comunicare electronică la distanță”, a precizat avocatul fostului ministru, Veronel Rădulescu.
Procurorul DNA a contestat însă afirmațiile avocatului Elenei Udrea.
„Nu rezultă nicăieri în acel document că i s-a dat statutul de refugiat. Se arată că există un interviu acolo când ea susținea în fața noastră că e în imposibilitatea de a se prezenta aici. Documentele au titlu provizoriu și evidențiază că i se permite șederea și nicidecum că are statut de refugiat. Luați act de natura tendențioasă de traducere a documentelor. Se vorbește în actul respectiv de un carnet provizoriu”, a spus procurorul DNA în fața instanței.
Elena Udrea nu s-a mai prezentat la instanță în această cauză, ea aflându-se în Costa Rica, după ce în luna februarie a anunțat că este însărcinată și că va avea gemeni. Ulterior, Elena Udrea a declarat că a pierdut unul din gemeni și că medicii i-au recomandat odihnă totală, pentru a nu pune în pericol și cel de-al doilea făt. Tot în Costa Rica se află și fosta șefă DIICOT, Alina Bica.
Instanța supremă dezbate, vineri, ultimul termen în dosarul „Gala Bute”, în care Elena Udrea a fost condamnată în primă instanță la șase ani de închisoare. La termenul trecut, judecătorii le-au spus avocaților apărării să pregătească pledoariile finale.
În dosarul Gala Bute, Elena Udrea a fost condamnată, în primă instanță, în martie 2017, la șase ani de închisoare pentru mai multe fapte. În același dosar, fostul consilier al Elenei Udrea, Ștefan Lungu, a fost condamnat la un an și șase luni de închisoare cu suspendare, iar fostul director al Companiei Naționale de Investiții, Ana Maria Topoliceanu, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare. Tudor Breazu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la luare de mită, Dragoș Botoroagă la doi ani și șase luni de închisoare cu suspendare, în timp ce fostul secretar general în MDRT, Gheorghe Nastasia, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită.
Fostul președinte al Federației Române de Box, Rudel Obreja, a fost condamnat de instanța supremă la patru ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită, cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală și trei ani pentru încă o infracțiune de evaziune fiscală, instanța contopind pedepsele și dispunând o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare.
Pe de altă parte, fostul ministru Ion Ariton a fost achitat pentru infracțiunile de participație improprie la abuz în serviciu și folosirea influenței.