Membru în Comisia SRI: Protocoale sunt cu aproape toate ministerele

Întrebat de MEDIAFAX dacă o solicitare de desecretizare ar trebui făcută și de către alte instituții, nu doar CSM, Ioan Chirteș a răspuns: „Va trebui foarte clar să vedem dacă un serviciu secret are nevoie sau nu de protocoale și cam în ce sens să fie ele încheiate. Avem protocoalele de anul trecut și efectiv în momentul în care audiem o persoană vedem dacă a fost încălcată legea sau nu, dacă se încadrează. În general, protocoalele sunt și cu aproape toate ministerele. De exemplu, pe sistemele informatice, infrastructurile critice, în domeniul siguranței cibernetice, Serviciul Român de Informați și acolo se ghidează multe. De exemplu, SRI-Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sau SRI-Ministerul Economiei. Nu putem vorbi de același lucru la protocolul SRI-PÎCCJ care a fost făcut public. Acesta era un alt tip de protocol.”

Chestionat dacă a observat că ar fi vreun element de ilegalitate în aceste protocoale, senatorul PNL a replicat: „Este foarte greu să stabilim noi. Eu nu sunt nici măcar jurist de meserie, însă cred că aici vor trebui să aibă o opinie clară CSM, CCR și alte instituții în acest sens. Cred că și CSM va trebui să dea o poziție cu privire la legalitatea sau ilegalitatea acestor protocoale. Măcar să dea opinie despre acest protocol desecretizat care a apărut în presă. Interesează foarte mult o opinie a lor, a specialiștilor. E foarte periculos să afirmăm noi, care nu avem atâta experiență ca dânșii, cu privire la legalitatea sau ilegalitatea prevederilor unui protocol. Din câte știu eu există o sesizare la CSM și se lucrează pe protocol. Și așteptăm și noi opinia lor care trebuie luată în considerare. Bineînțeles și argumentele, iar în funcție de argumentele lor vom stabili și modificarea legilor siguranței naționale și exact cum trebuie să funcționeze un serviciu secret.”

Liberalul consideră că legislația în domeniul siguranței naționale ar trebui să fie mai clară.

„Eu cred că legea trebuie să fie mai clară. Da, există protocoale, există legislație secundară, există memorandumuri. Fiecare țară și-a făcut în acest domeniu strategia ei. Sunt țări unde serviciile secrete au memorandum, în altele, tip Germania, există legislație secundară cu caracter secret. La noi se numesc protocoale. Aici va trebui să ne decidem împreună cum vrem să arate viitorul securității naționale. Cred că trebuie să plecăm de la ce dorim”, a completat Ioan Chirteș.

Oana Florea, membru în Comisia de Control al SRI, spune că trebuie pus capăt „secretomaniei” și desecretizate toate protocoalele încheiate între Serviciul Român de Informații și alte instituții ale statului, pentru a elimina suspiciunile de ilegalitate.

„Părerea mea e că trebuie desecretizate toate și să terminăm cu secretomania, pentru că aceste instituții funcționează după niște legi. Nu știu ce ar fi de ținut la secret. O colaborare între ele este perfect legală și în regulă. De ce ar fi secretă? Eu zic că e un început pentru democrația din România. Ușor, ușor lumea mai începe să vorbească. Pași mici, dar e important că s-au făcut și sper să se și continue. Oricum Serviciul de când și-a schimbat conducerea, și-a schimbat și obiceiurile și este de apreciat. E mai deschis un pic și cred că trebuie să fie aplecat spre ceea ce el a fost creat și anume lupta împotriva terorismului, spionajului și alte lucruri mai importante decât să facă treaba Parchetului, ANI sau altele. Eu cred că trebuie să fie profesioniști pentru că oricum noi ne lăudăm cu niște servicii de informații profesioniste, care să ne apere de alte lucruri, iar Parchetul să rămână pe partea de penal, cu treaba lui. Fiecare instituție a fost gândită într-un anumit fel. Au fost niște derapaje, totuși”, a declarat deputatul PSD, Oana Florea, pentru agenția de presă MEDIAFAX.

Întrebat de MEDIAFAX dacă a sesizat ceva suspect sau posibil ilegal în protocoale, vicepreședintele Comisiei de control al SRI, Marian Cucșa, a răspuns: „Bineînțeles că, dacă îl analizezi, fiecare protocol are particularitatea lui și lucruri care sunt cel puțin discutabile, dar nu vreau să spun mai multe despre protocoalele care nu sunt desecretizate. Am mai spus-o, și o repet, nu ar trebui să existe protocoale de colaborare între SRI și alte instituții. Există bază legală în care instituțiile funcționează între ele.”

Deputatul ALDE Marian Cucșa consideră că CSM ar trebui să sesizeze Curtea Constituțională, în legătură cu protocolul desecretizat între SRI și Parchetul General, încheiat în anul 2009, dacă în urma analizei Consiliului reiese că sunt argumente pentru acest lucru.

„Dacă sunt suspiciuni că ar fi probleme constituționale, cel mai normal ar fi să se adreseze CCR, pentru că este forul suprem de constituționalitate al țării și e normal să dea avizul pe constituționalitate”, a explicat Cucșa.

Pe 31 octombrie 2017, președintele Comisiei parlamentare de control al SRI, Claudiu Manda, a anunțat că Serviciul a remis forului textele celor 65 de protocoale de colaborare cu alte instituții ale statului, urmând ca parlamentarii din comisie să verifice dacă au fost respectate prevederile legale și constituționale.

Pe 30 martie, Serviciul Român de Informații (SRI) a publicat, pe site, protocolul din 2009 încheiat între SRI și Parchetul General, documentul având 18 pagini. În baza acestui act de colaborare, Serviciul Român de Informații a acordat asistență procurorilor, timp de 7 ani. Protocolul dintre PÎCCJ și SRI a fost semnat în 4 februarie 2009, de către procurorul general la acea vreme, Laura Codruța Kovesi, adjunctul său, Tiberiu Nițu, și șeful SRI, George Maior, și prim-adjunctul SRI Florian Coldea.

Pe 4 aprilie, vicepreședintele CSM, Codruț Olaru, a anunțat, în ședința plenului Consiliului, că Înalta Curte de Casație și Justiție, Inspecția Judiciară, CSM și Parchetul General au încheiat protocoale cu serviciile, celelalte entități din justiție neavând astfel de protocoale.

Pe 5 aprilie, CSM a precizat că, pentru protocolul încheiat în 2012 cu SRI și denunțat în 2017, a fost deja demarată procedura de declasificare. Totodată, instituția a mai încheiat în 2014 un protocol cu Centrul Național Cyberint în domeniul securității sistemelor informatice. În aceeași zi șeful Comisie SRI, Claudiu Manda, a declarat, după audierea lui Florian Coldea, că acesta din urmă a pornit de la ideea că ce nu este interzis prin lege înseamnă că este permis, în ceea ce privește protocolul.

„Sunt câteva lucruri pe are le putem prezenta ca afirmații ale domnului Coldea legate de ce înseamnă acest protocol. A pornit de la ideea că ce nu este interzis prin lege înseamnă că este permis. A fost discutat la nivelul direcției juridice, după care a venit spre aprobare la nivelul prim adjunctului după care la nivelul directorului”, a spus Manda.

„Vulnerabilizăm sau riscăm să vulnerabilizăm nu doar secruritatea națională și a unor aliați ai noștri. Luați de valul de retorici să nu pierdem din vedere lucruri importante. Vulnerabilitatea este exploatabilă și cineva o va face dacă nu o acoperim. Trebuie să vedem care sunt soluțiile clare pentru a remedia acest lucru”, a afirmat Florian Coldea, după audiere.

Fostul prim-adjunct al SRI a fost audiat atunci timp de șapte ore, pentru a doua oară, în Comisia de Control SRI, anunțând că va reveni pentru a oferi și alte detalii.