De ce nu vă interesează că guvernul ne fură banii?

Mai întâi viramentele la Pilonul II au bătut pasul pe loc, la 5,1%, în loc să crească, conform unui calendar stabilit. 6,8 milioane de români au contribuit, din 2008 încoace, la Pilonul II. La începutul acestui an viramentele s-au diminuat; guvernanții dădeau asigurări că banii care ajung în conturile de pensii nu sunt mai puțini, pentru că, de fapt, a crescut baza la care se aplică procentul. Povestea e mai lungă, iar un episod a avut loc anul trecut, când Raluca Țintoiu, CEO al NN Pensii, cel mai mare fond de pensii privat din România, a avertizat clienții fondului că se pregătește naționalizarea pensiilor. Reacția politicului a fost virulentă, dezmințind ideea; Raluca Țintoiu a fost aspru pedepsită. Autoritatea de Supraveghere Financiară i-a retras autorizația de director general al NN și a amendat-o cu 100.000 de lei.

Acum se vorbește despre sistarea totală a viramentelor începând cu 1 iulie și despre opționalitatea Pilonului II, un scenariu prin care oamenii ar urma să fie puși să aleagă dacă vor doar pensie publică sau și pensie privată obligatorie. Nu se știe ce se va întâmpla cu banii noștri, acumulați până acum în pensiile care ar deveni astfel facultative, cot la cot cu Pilonul III, desi au fost în ultimii 10 ani și încă sunt – nu se știe pentru cât timp – obligatorii. Opoziția a avertizat din nou că astfel se pregătește naționalizarea pensiilor. Ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici, dă dezmințiri. Deja vu?

Acum se vorbește despre sistarea totală a viramentelor începând cu 1 iulie și despre opționalitatea Pilonului II, un scenariu prin care oamenii ar urma să fie puși să aleagă dacă vor doar pensie publică sau și pensie privată obligatorie. Nu se știe ce se va întâmpla cu banii noștri, acumulați până acum în pensiile care ar deveni astfel facultative, cot la cot cu Pilonul III, desi au fost în ultimii 10 ani și încă sunt – nu se știe pentru cât timp – obligatorii. Opoziția a avertizat din nou că astfel se pregătește naționalizarea pensiilor. Ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici, dă dezmințiri. Deja vu?

Deja vu?

Poate guvernul se hotărăște că, de fapt, noi nu avem nevoie deloc de pensii private. Sau, mai bine: nu ne mai trebuie deloc pensii.

Promisiunile electorale fără acoperire și măririle de salarii, de pensii și alte decizii la fel de inspirate au provocat o veritabilă groapă a Marianelor în bugetul de stat. Ce e de făcut? Trebuie să scoată bani din pământ, din iarbă verde.

Premierul Viorica Dăncilă declara recent că până la sfârșitul anului vrea ca noul cadru legislativ privind Pilonul II de pensii să fie adoptat, ea afirmând că „nicio persoană nu va avea pensia diminuată de la stat dacă contribuie la Pilonul II de pensii”. Ce poate însemna această declarație?

Ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat și el că beneficiarii sistemului de pensii publice administrate privat î­« Pilon II î­« își vor putea transfera fondurile către sistemul public de pensii î­« Pilon I î­« printr-un mecanism care „va fi clarificat în prima jumătate a acestui an”. Nu știu ce om ar putea face un astfel de act de donație pentru a acoperi găurile făcute de PSD.
Un CEO de multinațională mi-a povestit, la un moment dat, că încă din prima lui lună de muncă a avut clară ideea și imaginea economisirii pentru pensie. E drept, e vorba despre o multinațională și despre un loc de muncă în Franța – o țară în care drepturile sunt înțelese și reclamate la scară largă.

Lucrurile sunt mult diferite în România. Guvernul pare să își pregătească terenul pentru a băga – din nou și adânc – mâna în buzunarul românilor. Reacția populației este absolut nulă. Românii nici măcar nu s-au sinchisit să citească despre ce înseamnă acest lucru. Le pasă mai mult de subiecte cum ar fi rezultatele la meciuri sau că „Tataee pleacă definitiv din țară”. Economiștii au avertizat că premierului „i-a ieșit pe gură un porumbel voiajor” atunci când a promis că pensiile nu vor scădea. Câți ne-am întrebat despre ce pensii vorbește ea? Despre cele speciale, care se plătesc în prezent? Sau despre pensiile celor care muncim acum dar nu vom vedea de la stat decât mărunțiș, în cazul în care avem noroc? Niciunul dintre angajații realiști, preocupați de situația lor la pensie, nu se poate baza pe pensia de la stat. Trebuie să găsească metode de investiții, de economisire, să facă planuri pe termen lung în așa fel încât să spere să nu vom trăi aceleași umilințe ca bunicii sau părinții noștri.

Un sondaj Standard & Poor”s a plasat România pe ultimul loc în Uniunea Europeană in materie de cunoștințe financiare. Pentru că rata de alfabetizare financiară a românilor este de doar 22%, cu mult în urmă față de liderii acestui clasament, adică țările nordice î­« Suedia, Danemarca și Norvegia î­« care au o rată de 71%.

Milenialii sunt îngrijorați în legătură cu economiile, dar în același timp cheltuiesc mai mulți bani pe cafea decât economisesc pentru pensie, arată informațiile unui sondaj realizat de Acorns, aplicație de investiții, la care au răspuns peste 1.900 de tineri din mai multe țări europene.

Un alt studiu, realizat pentru Vodafone de compania de cercetare de piață YouGov în 15 țări, între care și România, arată că tinerii români sunt cei mai optimiști dintre cei care au participat la studiu în ceea ce privește așteptările în privința calității vieții: doar 10% dintre tinerii români sunt de părere că nu își vor permite o calitate a vieții la fel de bună ca generația părinților lor. Spre comparație, alte nații, mai cu seamă din țările dezvoltate, sunt mult mai pesimiste din acest punct de vedere: peste o treime (36%) din britanici, aproape un sfert (23%) dintre tinerii din Noua Zeelandă sau Ungaria, 20% dintre greci, 18% dintre italieni. Firește, pentru că în niciuna din celelalte țări nivelul de trai nu este la fel de scăzut ca în România.

Pensionarii „lor” călătoresc, în timp ce „ai noștri” se încghesuie să stea la rând la medicul de familie ca să ia medicamentele gratuite care să le ușureze suferințele. Ai „lor” au tot soiul de activități sociale, în vreme ce pentru ai noștri mersul la băi, la tratamente, este un lux.

În urmă cu 15 ani, când mama mea a ieșit la pensie, cu penalizare, e drept, pentru că mai avea doi ani până la împlinirea vârstei legale de pensionare (vechime avea destulă, pentru că muncise și în condițiile așa-numitei Grupe a II-a de muncă), primea atât de puțini bani încât m-am îngrozit. M-am gândit, deși eram tânără și cei mai mulți dintre cei din jur râdeau de preocuparea mea, că trebuie să fac ceva pentru a nu ajunge în aceeași situație. Nu erau prea multe opțiuni pe-atunci; nu exista un produs special pentru pensie. Recunosc: nu sunt nici suficient de determinată (?) pentru a putea depune bani într-un cont bancar la care să nu apelez în caz de nevoie. Iar nevoi sunt de toate felurile, cum stiți, cu siguranță, cu toții. Mărturisesc că am ales o asigurare de viață cu capitalizare și deși unii au comentat de-a lungul timpului că este o afacere proastă, eu știu că a fost o alegere bună din două motive: 1. este un produs potrivit pentru mine și 2. este mai mult decât nimic.

Nu am pretenția că sunt mai înțeleaptă decât alții, dar pur și simplu nu pricep de ce oamenii nu înțeleg că suntem noi înșine primii responsabili de noi, că nimeni nu trebuie „să ne dea”. Avem dreptul la asistență medicală pentru că plătim pentru ea. Avem dreptul la pensii, învățământ, siguranță, infrastructură, trai decent pentru că plătim. Pentru tot. Dar dacă nu ne cerem drepturile, nimeni nu va veni cu o tipsie de argint pe care să șadă frumos diverse oferte, cum ar fi accesul la doctori sau doctorii, ori pensia decentă.

Pe mine mă înfurie (și) această decizie a PSD. Nu înțeleg de ce alții sunt indiferenți.

Ce trebuie să se mai întâmple ca să ne intereseze mai mult viața noastră și mai puțin subiecte ca bolile unor necunoscuți sau veștile despre decese?

Peste 20 de ani o pensie de la stat a unui om normal – nu a unui politician sau fost primar – nu are cum să fie mai mare decât ce ar putea oferi Pilonul II. Pentru că statul este cel mai prost administrator (și aici și în orice altă țară), iar fondurile administrate privat au randamente, pe lângă siguranța plăților. Cu ce să ne consolăm dacă guvernanții ne jefuiesc, iar? Între soluții contul bancar sau Pilonul III.

Aveți însă idee cam cât înseamnă pentru guvern banii din Pilonul II? Conform unor estimări, ar trebui să acopere minusurile din buget cam un an. Ce urmează apoi?

Dacă nu cumva PSD se gândește că naționalizarea e mai bună și mai sigură. Pentru că – nu-i așa? – noi le permitem orice, de vreme ce ministrul muncii a spus că „salariile nu au crescut, dar sunt mai mici”. Iar noi doar am râs pe seama ei.

Francezii au fost mult mai deștepți decât noi: încă de acum câteva sute de ani și-au arătat colții la conducători. Iar acum culeg roadele.