Ultima mutare în scandalul DNA. CCR amână decizia în disputa Guvern – Iohannis pentru revocarea lui Kovesi. UPDATE

UPDATE: Tudorel Toader a declarat, joi, la Curtea Constituțională, acolo unde susține punctul de vedere al Executivului în conflictul între Guvern și Președinție privind revocarea procurorului-șef DNA, că Laura Codruța Kovesi și-a exercitat funcția în mod discreționar și că toate cele 20 de puncte ale raportului prin care a cerut ca aceasta să plece din funcție au devenit mai actuale ca oricând. 

„Între timp, cele 20 de puncte (ale raportului -n.r.) au dobândit, în opinia mea, au devenit și mai actuale și mai evidente, cu referire la activitatea managerială a procurorului șef DNA. Concluzia trasă atunci a fost aceea că procurorul șef DNA și-a exercitat și își exercită în continuare în mod discreționar funcția pe care o deține, deturnând activitatea de combatere a corupției și activitatea instituției anticorpție, deturnând practic de la rolul său constituțional și legal”, a declarat Tudorel Toader.

ACTUALITATE Ambulanțele vechi, PERICOL pentru pacienți. Cele mai multe dintre mașinile de urgență sunt epave pe roți

17:13

EXTERNE TRUMP respinge proiectul bugetului provizoriu, crescând riscul blocării activităților guvernamentale

17:11

Ministrul Justiției a spus că refuzul președintelui de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi, pe motive de oportunitate politică, duce la un blocaj.

„Noi am considerat că refuzul președintelui de a da curs cererii de revocare din funcție a procurorului șef DNA, cu motivarea în sensul lipsei de oportunitate a măsurii, este de natură de creeze un blocaj instituțional, prin refuzul revocării, cu consecința unui conflict juridic de natură instituțională. (…) Aș mai adăuga faptul că ministrul Justiției are autoritate asupra procurorilor pe care i-o conferă articolul 132 din Constituție, are criteriile de evaluare ale activității manageriale, președintele României nu are autoritate asupra procurorilor conferită de Constituție, nu are instrumente de apreciere a activități profesionale”, a completat Toader.

Ministrul Justiției a mai spus că sesizarea Guvernului este una întemeiată.

„Întrebarea principală care vă este adresată este dacă președintele are un drept de veto în procedura de revocare a procurorilor șefi , răspunsul la această întrebare oferă soluții pentru eliminarea blocajului și conduitei de urmat”, a mai declarat Tudorel Toader. 

CCR a primit sesizarea din partea Executivului pe acest subiect pe 23 aprilie, după ce șeful statului a refuzat să dea curs cererii de revocare a Laurei Codruța Kovesi, anunțând că motivele invocate de ministrul Justiției, Tudorel Toader, nu au fost de natură să îl convingă.

Imediat, ministrul Justiției a anunțat că va fi sesizată Curtea Constituțională.

Tudorel Toader a declarat, sâmbătă, la Sinaia, că va merge personal la Curtea Constituțională pentru a susține punctul de vedere al Guvernului, în cazul refuzului președintelui Klaus Iohannis de a o revoca pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi.

„Da, voi merge personal. Am vorbit cu doamna premier și sigur m-a solicitat ca eu să susțin cele statuate, cele stabilite în sesizare”, a spus Toader.

Întrebat care este argumentul forte pe care îl va invoca, ministrul Justiției a răspuns: „neconstituționalitatea comportamentului și crearea unui blocaj instituțional între președintele României, pe de o parte, ministrul Justiției, parte a Guvernului, în același timp”.

Pe 22 februarie, ministrul Justiției Tudorel Toader a cerut revocarea șefei DNA, reținând în sarcina acesteia 20 de „acte și fapte de netolerat”. Printre acestea, Toader a menționat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacții adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploiești, precum și afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.

Timp de 80 de minute, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a prezentat, în sinteză, raportul de 36 de pagini privind activitatea managerială la nivelul conducerii DNA, reținând în sarcina Laurei Codruța Kovesi 20 de „acte și fapte de netolerat”, pentru care a cerut revocarea.