Ion Iliescu, la Parchetul General pentru extinderea acuzațiilor în DOSARUL REVOLUȚIEI

UPDATE 11:23 Procurorii i-au adus la cunoștință fostului președinte Ion Iliescu noi acuzații de infracțiuni contra umanității, pentru fapte care ar fi fost comise în perioada 22-27 decembrie, a precizat avocatul acestuia.

„Astăzi, pentru că au primit avizul de la președintele Iohannis, i-au prezentat acestuia învinuirea și din perspectiva perioadei 22-27 decembrie. Suntem la începutul unei analize a probatoriului, probabil ne vom hotărî ulterior daca vom da sau nu vom da declarații”, a declarat avocatul Adrian Georgescu.

„În cauza cunoscută generic sub denumirea „Dosarul Revoluției”, procurori militari ai Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale, pentru intervalul 22 – 27 decembrie 1989, sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității față de suspectul Iliescu Ion, la data săvârșirii faptelor membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale, organism care de facto a exercitat puterea executivă și legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariția Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când președintele consiliului a primit rolul unui șef de stat, iar atribuțiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive”, a transmis și Parchetul General printr-un comunicat de presă.

Avocatul fostului președinte a precizat că Ion Iliescu se consideră nevinovat.

Suspectul Iliescu Ion, în calitate de inițiator și coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, în calitate de președinte al CFSN (care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), a acceptat și oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist. Autoritatea lui Iliescu Ion, pentru toată perioada de după 22 decembrie 1989 orele 16:00, rezultă din multitudinea deciziilor acestuia, dintre care unele cu caracter strict militar. Printre aceste decizii se numără reactivarea general (r) Militaru Nicolae și numirea acestuia în funcția de ministru al apărării, schimbarea din funcție a general lt. Stănculescu Victor Atanasie, eliberarea din funcție a generalului Gușe Ștefan și numirea sa pe una inferioară, constituirea Tribunalului Militar Excepțional ce i-a judecat pe soții Nicolae și Elena Ceaușescu și aducerea din rezervă, respectiv numirea în funcții de comandă a mai multor generali, explică procurorii.

Potrivit sursei citate, „deciziile diversioniste au avut caracter general, fiind vizate toate centrele urbane importante ale României. Acestea s-au materializat prin: deplasarea unor efective militare (eterogene, inclusiv din punctul de vedere al comenzii militare), complet echipate de luptă, inclusiv cu armament greu, în mod voit fără o eficientă coordonare, în interiorul marilor aglomerări urbane ale țării; darea de ordine privind deplasarea unor unități militare pe timp de noapte, fără asigurarea comunicării necesare cu celelalte unități militare dispuse deja în teren; solicitarea repetată prin intermediul TVR ca populația civilă, parțial înarmată, să participe activ la apărarea unor obiective urbane importante. Aceste acțiuni s-au desfășurat pe fondul psihozei teroriste generalizate indusă prin răspândirea în mod repetat a unor informații false privind acțiuni ostile, intense și diversificate, aparținând „dușmanului terorist”. Informațiile au fost diseminate prin intermediul comunicațiilor militare și civile”.

„Aceste conduite au contribuit la survenirea unor consecințe deosebit de grave (numeroase pierderi de vieți omenești, vătămări corporale, fizice sau psihice, privarea gravă de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internațional a unor persoane, suferințe mari, distrugerea unor bunuri de patrimoniu)”, precizează procurorii.

Fostul președinte Ion Iliescu a ajuns, marți dimineața, la Parchetul General, pentru a lua la cunoștință acuzațiile. Fostul șef de stat a părăsit sediul parchetului dupa câteva minute, fără a face declarații.

Un protestatar l-a așteptat la ieșire, strigându-i „criminalule” și „la pușcărie”.

Procurorii militari anunțau, pe 17 aprilie, că au extins cercetările în ceea ce îl privește pe fostul președinte Ion Iliescu pentru infracțiuni contra umanității comise în perioada 27-31 decembrie 1989. În ceea ce privește infracțiuni comise în 22-27 decembrie, Klaus Iohannis a avizat cererea procurorilor, în acest caz urmând ca procedurile să își urmeze cursul.

„S-a dispus extinderea și efectuarea în continuare a urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii contra umanității față de suspectul Ion Iliescu, la data săvârșirii faptelor, membru și președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) pentru fapte comise în intervalul 27 – 31 decembrie 1989, pentru care nu este necesară îndeplinirea unei condiții prealabile de autorizare.
Reamintim că pentru faptele comise în intervalul 22 – 27 decembrie 1989 de către Iliescu Ion, procurorii militari au solicitat autorizarea președintelui României, necesitatea acestei măsuri procesuale fiind justificată de faptul că, în perioada mențională, CFSN a acționat ca un veritabil Guvern, membrii acestuia fiind asimilați unor miniștri”, transmitea pe 17 aprilie Parchetul General printr-un comunicat de presă.

În ceea ce privește faptele pentru care președintele Iohannis a dat aviz, care ar fi fost comise în intervalul 22-27 decembrie, Ion Iliescu a fost pus sub învinuire marți.

„Ca inițiator și coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, în calitate de președinte al CFSN (care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), Iliescu Ion a acceptat și oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist. Prin exercitarea autorității depline, Iliescu Ion ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acționat în acest sens. Psihoza teroristă ce a atins cote paroxistice în rândurile militarilor și civililor înarmați, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unități militare, ordonate în general pe timpul nopții), au avut drept rezultat numeroase situații de foc fratricid și de deschidere a focului asupra unor persoane ce nu desfășurau activități potrivnice mișcării revoluționare”, spun procurori