Ce conține documentul care a stat la baza conflictului instituțional dintre Klaus Iohannis și Tudorel Toader

Cele 20 de puncte prezentate de ministrul Justiției, pentru care Tudorel Toader a cerut revocarea șefei DNA, privesc raportul privind activitatea DNA și au fost reținute în perioada februarie 2017-februarie 2018. Printre acuzațiile pe care Tudorel Toader le-a adus procurorului-șef DNA se numără comportamentul excesiv de autoritar, discreționar al Laurei Codruța KovesI, implicarea în anchetele altor procurori și prioritizarea dosarelor în funcție de impactul mediatic.

Cele 20 de categorii și fapte sunt:

1. Trei decizii ale Curții Constituționale în care, în două dintre ele, s-a constatat un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public-DNA, pe de o parte, și alte autorități ale statului, Guvern și Parlament, pe de altă parte. „Într-un singur an au fost înregitrate trei conflicte juridice de natură constituțională în cadrul cărora DNA a fost chemată în fața instanței de contencios consituțional. Trei conflicte în care CCR a sancționat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului șef al DNA”, a spus Toader, comentând că în 16 ani, pe rolul Curții au fost 39 de astfel de dosare, ultimele trei fiind doar în ultimul an.

2. Ancheta în cazul OUG 13. Ministrul Justiției a susținut că în cazul anchetei declanșate de DNA după adoptarea OUG 13 Direcția și-a arogat o competență pe care nu o are, respectiv de a aprecia oportunitatea emiterii unui act normativ, fapt, de altfel, remarcat și de Curtea Constituțională.

„CCR a reținut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separațiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, și-a arogat competența de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal. Declanșarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiției, ridicarea de acte, a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanșate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA și-a arogat o competență pe care nu o are”, a spus Toader.

3. Refuzul lui Kovesi de a se prezenta la comisia parlamentară de anchetă. Ministrul Justiției a susținut că, în lumina deciziei CCR în acest caz, „s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă”, iar șefa DNA nu a respectat „acel comportament necesar loial” între instituțiile statului.

4. Ancheta DNA în cazul hotărârilor de Guvern în cazul Belina. Tudorel Toader a reluat teza potrivit căreia oportunitatea emiterii unui act normativ nu este în sfera de competență a DNA. „Văzând din partea cealaltă, îți pui întrebarea cum cu jumătate de an în urmă CCR statuează, iar, ulterior, sub considerentul că e vorba de HG nu OUG, au fost verificare aceleași aspecte”, a comentat el.

5. DNA s-a erijat în evaluator în aspecte care nu au legătură cu sfera penalului, a spus ministrul Justiției făcând referire la un comunicat al Direcției în care se imputa că nu au fost respectate normele de tehnică legislativă. „Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracțiune”, a comentat el.

6. Explicația comunicatelor DNA ca fiind simple opinii. Minstrul Justiției a criticat faptul că, ulterior comunicatulului mai sus amintit, DNA a susținut că formularile folosite „au reprezentat simple opinii”. „Nu poți să exprimi simple opinii când te referi la libertate, demnitatea unei persoane. Apreciem că e inadmisibilă o astfel de abordare prin care sunt afectate valori și drepturi fundamentale ale unei persoane fizice”, a spus el.

7. Împiedicarea aflării adevărului și lămuririi unor aspecte de interes public, prin refuzul de a se prezenta la audierile comisiilor parlamentare de anchetă.

8. Comportament excesiv de autoritar și discreționar. Ministrul Justiției a amintit de controlul pe care Inspecția Judiciară l-a efectuat la DNA, precizând că în raport se consemnează dificultăți întâmpinate de inspectori, precum și indicii privind săvârșirea abaterii disciplinare, inclusiv prin obstrucționarea activității inspectorilor de către Kovesi.

9. Implicarea în achetele altor procurori. Tudorel Toader a reluat o declarație publică a șefei DNA care a admis că a supravegheat personal ancheta în cazul OUG 13. „Se observă o implicare în realizarea anchetelor altui procuror, ceea ce legea interzice și e contrară limitelor de competente. Trecerea timpului nu a condus la o îndreptare a acestui comportament, ci la o acutizare, cum o relevă iesirile în spațiul public”, a comentat el.

10. Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic. „Dosarele nu se rezolvă după rezonanța publică pe care o au, nu după calitatea persoanei anchetate, ci în ordinea cronologică a înscrierii sesizării”, a afirmat Toader.

11. Contestarea actelor și autorității Curții Constituționale. Ministrul Justiției a susținut că Laura Codruța Kovesi„ a învinovățit CCR, punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte și recuperarea unor prejudicii”. „Procurorul șef a contestat însăși Constituția țării”, a mai spus el.

12. Interviurile pentru BBC și Euronews. „Procurorul șef declara pentru BBC că se teme de desființarea DNA. Într-un alt interviu acordat la Euronews s-a lansat într-o critică dură a proiectelor de lege aflate în dezbatere parlamentară, acuzând că politicienii lovesc împotriva efortului de a combate corupția. Potrivit Constitutiei, tuturor legilor în vigoare, procurorul iși exercită competențele legale, interpreteaza, aplică legea, dar opera de legiferare este a legiuitorului”, a argumentat ministrul Justiției.

13. Afectarea imaginii României. „Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituționale. Afirmațiile sunt fără precedent, au afectat iremediabil imaginea României. Sunt de natură să creeze o imagine falsă asupra României și a statului de drept”, a spus ministrul Justiției.

14. Dezinformarea forurilor europene. Tudorel Toader a afirmat că luările de poziție de la nivelul conducerii DNA au creat o falsă imagine la nivelul Parlamentului European, inducându-se ideea că situația România este similară Poloniei. „La nivelul Parlamentului European, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere și la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia”, a spus Toader.

15. Încercarea de a obține condamnări cu orice preț. Ministrul Justiției a făcut referire la înregistrările în care șefa DNA ar fi cerut să se ajungă până la premier, folosind termenul „decapare”. „Această încercare de „decapare”, cuvântul cheie la care vreau să mă refer, este absolut contrară oricărui stat de drept. La mijloc este destinul unui om egal cu toți ceilalți. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcție”, a comentat el.

16. Creșterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor și raportări eronate. „Se raportează numărul de inculpați trimiși în judecată în 2016 și se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitați în 2016, pentru că nu ar fi avut timp ca să se parcurgă. Și dacă pui raportul de achitări pe anul în curs ai un calcul la o bază alta decât cea factuală”, a spus el. În privința cheltuielilor, Toader a spus că un dosar la DNA „costă” aproape 40.000 de lei, spre deosebire de Parchet unde este 2.000 șu DIICOT -6.000.

17.Neimplicarea procurorului șef în identificarea și eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. „Spațiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri”, a dat ca exemplu Toader.

18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Ministrul Justiției a susținut că în multe cazuri instanțele au trimis înapoi dosarele pentru inadvertențe între înregistrarea audio și și stenogramele depuse. „În multe hotărâri judecătorești în care instanța a statuat diferențe între ce se aude și ce se vede”, a spus el.

19. Tergiversarea soluționării unor cauze. Ministrul Justiției a dat exemplul dosarului Microsoft.

20. Lipsa de reacție în verificarea activității profesionale și conduitei unor procurori: DNA Ploiești. „Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligația e nu să-i lauzi”, a mai spus Toader.