Fondul Suveran de Investiții, adoptat de Parlament

La adoptarea proiectului în plenul de miercuri al Camerei Deputaților, for decizional, liderului deputaților PNL Raluca Turcan a anunțat că partidul va sesiza CCR pentru inițativa de înființare a FSDI. Ea argumentează că Fondul este „cel mai mare tun care se pregătește patrimoniului de stat din ultimii ani”.

„Dacă până acum, Guvernele PSD-ALDE au demonstrat reală incompetență în a gestiona responsabil economia românească, acum am asistat la un act premeditat prin care Guvernul și majoritatea parlamentară intenționează să pună cele mai profitabile companii ale României sub o administrare total netransparentă și clientelară, aservită unor interese dubioase,” acuză Raluca Turcan. „Această lege încalcă principiul bicameralismului, în sensul că la Camera Deputaților au fost introduse în lege noi companii, pe lângă cele inițiale, care urmează să intre sub administrarea acestui fond mamut, companii care nu au primit și votul senatorilor. Așadar, din start, legea are un caracter neconstituțional!”

„Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții – S.A. (FSDI), precum și modificarea unor acte normative. FSDI este persoană juridică română, organizată ca societate pe acțiuni, având ca acționar unic statul român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice. Capitalul social al FSDI subscris integral la data constituirii este format din aport în natură reprezentat de pachete de acțiuni la diverse companii, precum și din aport în numerar în valoare de 1.850.000.000 lei”, se arată în textul actului normativ adoptat miercuri de Camera Deputaților, for decizional pentru inițiativa legislativă.

Proiectul inițiat de 181 de deputați și senatori PSD și ALDE are ca scop dezvoltarea și finanțarea din fonduri proprii și din fonduri atrase, de proiecte de investiții rentabile și sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiții sau al unor societăți de investiții, singur sau împreună cu alți investitori instituționali sau privați, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private. Un alt scop al înființării FSDI este administrarea activelor financiare proprii, în vederea obținerii de profit.

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții va funcționa ca o societate gestionată în regim dualist, fiind administrată de un Consiliu de Supraveghere și un Directorat. Consiliul de Supraveghere va fi format din nouă membri desemnați de Adunarea Generală a Acționarilor, pe baza anumitor criterii de selecție, pe durata unui mandat de patru ani, care poate fi reînnoit de cel mult două ori. Din totalul de nouă membri, maxim doi pot fi din rândul funcționarilor publici sau al „altor categorii de personal din cadrul autorității publice tutelare ori din cadrul altor autorități sau instituții publice”.

„Primii membri ai Consiliului de Supraveghere se numesc temporar de către acționar prin Ministerul Finanțelor Publice, iar Consiliul de Supraveghere numește Directoratul, până la numirea noilor membri ai Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului, pe o perioadă ce nu poate depăși 18 luni. Mandatul primilor membri ai Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului are ca obiectiv organizarea activității FSDI”, se arată în actul normativ.

Conform proiectului, au fost propuse 33 de companii de stat care pentru a face parte din Fondul Suveran de Investiții. Printre acestea se regăsesc Societatea de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice – Electrica S.A., E.ON Energie România S.A., OMV Petrom S.A, Telekom România Communication S.A., Engie România S.A., Antibiotice S.A., Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Compania Națională Aeroporturi București S.A., Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz S.A. Chimcomplex S.A., Instalațiilor de Ridiciat și Recipientelor sub Presiune S.A., Compania Națională Unifarm S.A., Compania Națională Loteria Română S.A. și IAR S.A.

Spre deosebire de forma adoptată de Senat, Comisia de politică economică a Camerei Deputaților a introdus în listă încă zece companii care nu produc profit, respectiv Compania Națională de Căi Ferate C.F. R S.A., Societatea de Radiocomunicații S.A., S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., Poșta Română, Aeroportul Timișoara Traian Vuia, Uzina Termoelectrică Midia S.A., Administrația Porturilor Dunării Fluviale S.A. și Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile S.A.

Activitatea principală a FSDI este efectuarea de investiții financiare în nume și pe cont propriu, pentru care își asumă riscul tranzacțiilor. Strategia investițională a FSDI se aprobă de către Guvern și este corelată cu un set de indicatori de performanță pe termen mediu și lung care vizează, fară a se limita, la următoarele: „a) dezvoltarea infrastructurii în România; b) crearea de locuri de muncă; c) stimularea inovației și a noilor tehnologii; d) creșterea capitalului uman pe termen lung; e) creșterea competitivității economiei românești”, potrivit sursei citate.

De asemenea, în administrarea societăților la care FSDI este acționar majoritar, Fondul Suveran de Investiții va avea în vedere și strategiile sectoriale guvernamentale. Indicatorii de performanță pe termen mediu și lung vor fi elaborați de către Ministerul Finanțelor Publice (MFP), „în calitate de reprezentant al statului ca acționar unic al FSDI, prin consultarea cu un comitet consultativ și se aprobă de către Guvern, împreună cu strategia investițională”, se arată în proiectul de lege.

Potrivit prevederilor actului normativ, din comitetul consultativ vor face parte trei reprezentanți ai Guvernului și câte un reprezentant Băncii Naționale a României (BNR), al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), al mediului academic, al industriei financiar-bancare, al Parlamentului și al societății civile, iar constituirea comitetului se va face prin ordin al ministrului Finanțelor Publice.

Tot MFP va evalua anual activitatea și modul de îndeplinire a obiectivelor FSDI, „prin raportare la indicatorii de performanță pe termen mediu și lung cât și la obiectivele specifice de rentabilitate și risc aferente strategiei investiționale, inclusiv valoarea activului net al FSDI”, conform sursei citate.

FSDI elaborează un raport de activitate pe care îl va prezenta spre avizare Ministerului Finanțelor Publice, ulterior documentul fiind transmis spre informare Guvernului și Parlamentului, până la data de 30
iunie a fiecărui an pentru anul precedent. Potrivit actului normativ, „FSDI nu va beneficia de garanții guvernamentale sau de orice altă formă de sprijin din partea statului”.

Operațiunile FSDI sunt finanțate din surse precum venituri obținute din dividende încasate de la societățile la care deține acțiuni, venituri din tranzacționarea de instrumente financiare emise de alte entități, operațiuni cu instrumente financiare proprii, venituri din vânzarea de pachete de acțiuni din portofoliu, împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligațiuni și alte surse prevăzute de lege.

Deciziile privind managementul activelor și pasivelor FSDI vor fi luate de către conducerea Fondului, pe baze comerciale, „fară implicarea sau acordul autorității publice care exercită, în numele statului român, drepturile și obligațiile aferente calității de acționar al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții sau al oricărei alte autorități sau instituții publice”.

Managementul Fondului va fi realizat într-o manieră independentă, conform cu politica investițională a FSDI, pentru a obține profit, „în condiții de piață, prin dobândirea în nume propriu de active și pasive și cu asumarea riscurilor asociate unor astfel de activităti comerciale”.

Societățile din portofoliul FSDI nu se vor angaja în practici anticoncurențiale, deoarece acesta este un lucru interzis prin Legea concurenței nr.21/1996.

Strategiile comerciale și comportamentul concurențial pe piață ale companiilor din portofoliul FSDI vor fi stabilite de către aceste în mod independent, fără vreo influență, directă sau indirectă, a Fondului și fără implicarea acestuia în activitatea de zi cu zi a societăților pentru care are acțiuni în portofoliu. „Este interzis orice schimb de informații sensibile din punct de vedere comercial între societățile din portofoliul FSDI”, mai prevede noua lege.

De asemenea, „FSDI nu va impune și/sau nu va facilita, direct sau indirect, schimbul de informații sensibile din punct de vedere comercial între societățile pe care le deține în portofoliu”. Totodată, este interzisă numirea și participarea acelorași persoane în organele de conducere, cum ar fi consiliu de administrație, consiliu de supraveghere, directorat sau altele, a două sau mai multor societăți aflate în portofoliul FSDI. Persoanele care sunt deja în conducerea unei societăți active în același sector economic nu vor face parte din organele de conducere ale unei societăți din portofoliul FSDI.

În ceea ce privește valoarea capitalului social inițial al FSDI, aceasta se stabilește prin hotărâre a Guvernului, „în urma aprobării de către adunările generale extraordinare anuale ale acționarilor societăților, a situațiilor financiare anuale încheiate la 31 decembrie 2016”.

FSDI va contracta servicii de evaluare cu societăți sau evaluatori autorizați care analizează corelația dintre valoarea activelor aduse aport la capitalul social al Fondului și valoarea capitalului social a acestuia.

„Dacă prin raportul de evaluare se constată că valoarea activelor aportate nu coincide cu valoarea capitalului social inițial al FSDI, se procedează astfel: a) în cazul în care valoarea activelor este mai mare decât capitalul social al FSDI, diferența se înregistrează în contul de alte rezerve. Aceste rezerve pot fi ulterior încorporate în capitalul social al FSDI; b) în cazul în care valoarea activelor este mai mică decât capitalul social al FSDI, diferența se înregistrează în contul de capital subscris și nevărsat”, se arată în inițiativa legislativă.

Proiectul conține și o derogare de la prevederile art.9 alin.(2) din Legea societăților nr.31/1990, drept urmare „vărsămintele aferente aportului în numerar la capitalul social inițial al FSDI vor fi efectuate după cum urmează: a) 50.000.000 lei în numerar la constituire; b) diferența de capital social va fi vărsată în termen de 3 ani de la constituire”.

Fondurile necesare acoperirii vărsămintelor în numerar, prevăzute la litera b) vor fi alocate de către MFP „din veniturile din privatizare în valută disponibile în contul în valută al Ministerului Finanțelor Publice deschis la Banca Națională a României”. Vărsămintele din veniturile în valută vor fi efectuate în tranșe, în lei, la cursul de schimb valabil în data vărsării fiecărei transe, comunicat de către BNR. Tranșele vor fi vărsate de către MFP în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea cererii FSDI, „formulată în conformitate cu strategia investițională aprobată de Guvern”.

„FSDI este exceptată de la aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr.64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr.769/2001, cu modificările și completările ulterioare”, conform actului normativ.

Nu în ultimul rând, noua lege abrogă articolele Ordonanței de Urgență a Guvernului 159/1999 privind înființarea Companiei Naționale „Loteria Română” – S.A, care prevedeau că acțiunile nominative ale Loteriei Române sunt complet și exclusiv deținute de statul român. Prin proiectul de lege au fost abrogate și articolele OUG 199/2000 privind înființarea Companiei Naționale „Imprimeria Națională” – S.A, care stipulau că acțiunile Imprimeriei Naționale sunt exclusiv deținute de către stat.