„Trebuie să spun că această decizie a CCR trebuie respectată. Sper să avem rațiunea să discutăm ce vrem cu acest statut al procurorilor. Vrem un statut de independență, de subordonare? Există în Europa astfel de sisteme”, a precizat Horațiu Dumbravă, joi seară.
Întrebat dacă avizul CSM este consultativ doar pentru ministrul Justiției, nu și pentru președinte, Dumbravă a răspuns: „Este și pentru președinte, căci contrar a ceea ce se crede, nu se neagă rolul președintelui. Sigur, se pot naște multe discuții asupra a ceea ce înseamnă legalitate pentru că, dacă ne ducem la Legea statului magistraților, criteriile sunt legale și nu ai cum să ai o analiză în raport cu decizia pe care trebuie să o ai, să nu ai o analiză pe oportunitatea în raport cu legalitatea”.
În ceea ce privește independența magistraților, în codițiile în care ministrul Justiției este un om politic, fostul președinte CSM a menționat că este nevoie de o responsabilitate din partea acestora.
„Trebuie văzut dacă independența procurorilor nu beneficiază tuturor actorilor politici. Să vedem cum ar putea să fie construit acest statut al procurorilor cu o importantă precizare. Independența procurorilor nu poate fi gândită fără o responsabilitate a acestora, pentru că în ultimii ani, se pare că s-a pus batista pe țambal în cazul unor procurori care au depășit limitele profesionale. Există decizii definitive ale ÎCCJ de excludere din magistratură. Da, independență pentru procurori, judecători, dar haideți să o legăm de responsabilitatea acestora”, a adaugat Dumbravă.
CCR a publicat joi, motivarea de 133 de pagini, în cazul conflictului președinte-ministrul Justiției, generat ca urmare a refuzului președintelui Iohannis de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al DNA.
„Una dintre condițiile realizării obiectivelor fundamentale ale statului român o constituie buna funcționare a autorităților publice, cu respectarea principiilor separației și echilibrului puterilor, fără blocaje instituționale. De asemenea, textul art.146 lit.e) din Constituție nu conferă Curții Constituționale atribuția de a constata doar existența conflictelor juridice de natură constituțională, ci pe aceea de a soluționa aceste conflicte”, se arată în motivarea Curții.
De aici reiese și decizia CCR de a anunța și ce măsuri trebuie luate pentru ca acest conflict instituțional președinte- ministrul Justiției să nu mai existe, indicând șefului statului revocarea procurorului șef al DNA.