Potrivit ordinii de zi a Secției de procurori din CSM, Jean-Nicolae Uncheșelu dorește să își continuie activitatea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj sau Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, iar Ciprian Dominte, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna.
Jean Uncheșelu este procurorul care l-a trimis în judecată pe Victor Ponta în dosarul Turceni Rovinari. În prima sentință din dosar, pe data de 10 mai 2018, instața i-a achitat pe Victor Ponta și pe fostul ministru Dan Șova. În cazul fostului premier Victor Ponta, judecătorii au decis achitarea pentru fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani. Fostul ministru Dan Șova a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală și spălare de bani.
La scurt timp, Ponta a anunțat că vrea să îl dea în judecată pe Uncheșelu.
„Am făcut un memoriu împreună cu avocații mei, în care am scris care au fost încălcările de lege din dosarul meu, le voi înainta săptămâna viitoare către Ministerul Justiției, CSM, procurorul general al României. După care vrem să-l dăm în judecată, eu și cu alții, în civil pe procurorul de caz, Uncheșelu, VREAU SĂ PLĂTEASCĂ din buzunarul lui. Dacă instanța îl va pune să plătească salariul meu de premier, al altor directori, avocații, atunci data viitoare, se va gândi de două ori, ‘băi am probe, dacă n-am probe, ăștia o să vină după mine’. Dacă nimeni nu plătește, data viitoare un alt procuror va face la fel,” explică Victor Ponta.
Solicitările celor trei procurori DNA vor fi analizate de magistrații CSM în ședința de marți, 12 iunie, a Secției de procurori.
Cele trei cereri ale procurorilor de a-și încheia activitatea vin în contextul în care CCR a cerut președintelui României revocarea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al DNA.
CCR a publicat joi, motivarea de 133 de pagini, în cazul conflictului președinte-ministrul Justiției, generat ca urmare a refuzului președintelui Iohannis de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al DNA.
„Una dintre condițiile realizării obiectivelor fundamentale ale statului român o constituie buna funcționare a autorităților publice, cu respectarea principiilor separației și echilibrului puterilor, fără blocaje instituționale. De asemenea, textul art.146 lit.e) din Constituție nu conferă Curții Constituționale atribuția de a constata doar existența conflictelor juridice de natură constituțională, ci pe aceea de a soluționa aceste conflicte,” se arată în motivarea Curții.
De aici reiese și decizia CCR de a anunța și ce măsuri trebuie luate pentru ca acest conflict instituțional președinte-ministrul Justiției să nu mai existe, indicând șefului statului revocarea procurorului șef al DNA.