Sara, soția lui Netanyahu, a ajuns în fața Tribunalului de Pace din Ierusalim, în dosarul cu fraudele de la reședințele premierului. Trei posibilități se deschid de acum pentru Bombonica lui Bibi. Cea mai simplă: un acord cu Statul, în care recunoaște, restituie banii și scapă. Lucrurile se complică dacă nu se ajunge la o înțelegere (s-a mai încercat asta, într-o altă fază procesuală, iar atunci avocații Sarei au refuzat, în numele clientei lor, să restituie Statului mai mult de 50.000 de shekeli (aproximativ 12.000 de euro) din 200.000 de shekeli (aproximativ 48.000 de eureo) cât se ceruse. Dacă nici acum nu va exista un acord între părți în privința sumei, a doua posibilitate e un proces care se poate încheia cu o amendă (probabil substanțială) sau, în cazul cel mai rău, nu cu privarea de libertate, ci cu câteva luni de muncă în folosul comunității. Poziția apărării e că Sara Netanyahu, nefiind funcționar public, n-a avut cunoștință de faptul că procedurile nu admit comandarea meselor de la restaurante exclusiviste, când la reședință exista pe ștatul de plată o bucătăreasă. Un argument în sprijinul acestei aserțiuni este faptul că Sara a trecut cu bine testul detectorului de minciuni.
Speța – delapidare de fonduri publice în scopuri personale, acuzația fiind de fraudă și abuz de încredere – e cât se poate de penibilă și s-au găsit israelieni care să obiecteze că prejudiciul care i s-a reținut inițial soției premierului (de 360.000, aproximativ 85.000 de euro) „e o nimica toată”. Se află în plină desfășurare o dispută publică pe această temă, în care părțile apelează până și la Tanah – scrierile sfinte care cuprind Tora (Pentateuhul), Neviim (Profeții), și Ketuvim (texte hagiografice). Citatul folosit de cei care consideră că nu contează suma s-ar putea traduce cam așa: „cum judecăm suta judecăm și bănuțul”.
Presa îl laudă pe Procurorul General Avichai Mandelblit, care a îndrăznit să aducă dosarul în instanță, deși își datorează cariera premierului Benjamin Netanyahu. Cea care are pretenția de a fi „prima doamnă” e un personaj care l-a pus nu o dată pe prim ministrul Israelului în situații cel puțin delicate cu temperamentul ei coleric, cu pretențiile de a i se aduce „ofrande” (acestea fac obiectul unui alt dosar). Chiar faptul că va apărea în fața instanței constiutie o vulnerabilitate, din pricină că doamna are chutzpah (tupeu), nu glumă, iar atunci când se dezlănțuie e greu de oprit.
Problemele penale ale Sarei sunt ultima grijă de care avea nevoie acum premierul. O va apăra însă, cum a făcut totdeauna, împotriva oricăror evidențe.
Sara Netanyahu n-a încetat nici o clipă să nege toate acuzațiile din rechizitoriul de 19 pagini. Crede cu tărie, și a exprimat-o în repetate rânduri, că – în loc să câștige miliarde în sectorul privat – soțul său s-a sacrificat pentru țară, iar tot ce li se impută nu înseamnă nimic față de contribuția acestuia la bunăstarea Israelului.