Prima pagină » Magazin » ”Mărțișor”, casa pe care Tudor Arghezi a construit-o pentru ca nevasta să vină cu mâncarea caldă în cazul în care va fi închis

”Mărțișor”, casa pe care Tudor Arghezi a construit-o pentru ca nevasta să vină cu mâncarea caldă în cazul în care va fi închis

Ministrul Adrian Câciu: Coaliția trebuie să continue....

Realitatea lui Caragiale: Noi cu cine am votat? „Politica...

Florin BARBU, ministrul Agriculturii, a dat un vot...

Daniel Suciu, președintele Camerei Deputaților: Am...

Oana Bujor

Publicat: 25/06/2018, 13:23

Actualizat: 20/03/2019, 16:50

Tudor Arghezi, autorul „Florilor de mucigai”, pe numele său adevărat Ion Nae Theodorescu, poate fi considerat o personalitate complexă a culturii românești. La 19 ani trăiește prima dramă a vieții sale. După moartea iubitei sale, autorul se călugărește la Mănăstirea Cernica și își ia apelativul de Iosif. În urma relației cu profesoara Constanța Zissu și a nașterii fiului său ilegitim, Eliazar Lotar Teodorescu, autorul renunță la călugărie și pleacă în Paris. Urmează o perioadă în care bărbatul trăiește în Freiburg și Geneva, unde lucrează ca ceasornicar. Din 1912, după ce se întoarce în România, devine ziarist și publică pamflete și articole polemice sub pseudonimul Tudor Arghezi.

În 1916, după izbucnirea Primului Război Mondial, Arghezi împreună cu alți autori ai vremii (Ioan Slavici, S. Grossman, D. Karnabatt si Dem. Theodorescu) se pronunță în favoarea neutralității țării, fapt pentru care sunt încarcerați în Penitenciarul Văcărești. Aici este scrisă printre alte opere și celebra poezie „Testament„. Tot aici, autorul ia decizia de a cumpăra un teren de aproape două hectare ce se afla în apropierea închisorii. După un an de detenție, este eliberat, iar din 1928 începe construirea „Mărțișorului”. Din 1930 el, împreună cu soția saParaschiva Burda și cei doi copii ai lor, se mută în locuință.

Denumirea de „mărțișor” a casei și străzii provine de la obiceiul localnicilor din zonă de a lega, primăvara, șnururi din lână albă și roșie în arbori pentru a fi roditori. Astfel, poetul decide să discute cu autoritățile locale pentru ca strada să primească denumirea de „Mărțișor”. Însă culorile și simbolistica acestei sărbători se regăsesc și în interiorul casei memoriale. Pe tabliile paturilor sunt sculptate firele de mărțișor, iar scara ce leagă parterul de etaj și pod este roșie, în timp ce pereții casei sunt albi.

CONTINUAREA PE DESCOPERĂ.RO

Vă recomandăm să citiți și următoarele articole:

Un document din 1917 arată că Ioan Slavici era spion al Imperiului Austro-Ungar. „Și Arghezi este în aceeași poveste, se cunoaște”

O poveste impresionantă de Paște, scrisă de Tudor Arghezi, descoperită în paginile unei reviste vechi

Cei mai prolifici 10 mari scriitori romani

Mărțișorul a fost inclus în patrimoniul UNESCO